Aprilie 2004

Raspunsuri la editia 238 a emisiunii Top Sentimental:

Hazard- spune asa: “Ce sunt eu?Un strop in marele ocean al eternitatii. Fiind o fire posesiva si cu un dezvoltat simt al proprietatii, mi-am tras o bucatica de timp in care sa ma desfasor in voie…Nu stiu cat ma va tine dar sper sa fie frumos.Timpul imi pare ca o mantie, imbraca totul in valuri efemere iar eu traiesc linistit in bratele lui: adorm si caut in vis frumusetea. Sunt multi care nu vor si nu au timp sa lase nimic in urma lor: se nasc, trec prin viata si se sting, neinsemnati. Altii, scriu carti, picteaza, provoaca si conduc razboaie. Toate aceste fapte raman timpului iar acesta le poarta cu el si le aseaza in memoria generatiilor viitoare. Omul spera sa traiasca mult si de aceea inventeaza tot felul de metode, dar eu ma intreb de ce toate acestea?Mi se pare ca o existenta lunga nu si- ar avea rostul: tot si toate au un sens…E suficient daca exploatam orice secunda din timpul rezervat noua, daca suntem alaturi de cei dragi, daca traim frumos, daca ne incarcam cu ganduri bune si cu dorinte care pot deveni realitate. Nu e usor, pentru ca din pacate noi nu intelegem ca e important sa fim buni si sa daruim dragoste.Poate ca lumea este doar un val urias care s-a nascut in largul marii, a crescut mult si va lovi cu putere malul taramului necunoscut pentru a se sparge de stancile eterne, dupa care totul se va linisti si vor ramane doar pasii pe nisip ai unei fete frumoase pe care o numesc viata. Vreau sa iti multumesc ca existi in timpul meu, spune Hazard si ca mi-ai deschis ochii spre o lume mai buna, o lume romantica…”

Englishman:-Cu o scrisoare foarte lunga si un inceput de-a dreptul magulitor. Multumesc ptr cuvintele tale frumoase Englishman, sper sa le si merit.Nu esti de acord cu desfiintarea clasamentului, ok, am inteles. “Mi-au placut mult invitatii din studio iar prezenta lui Jenica mi-a creat o stare speciala. Cu gandul la cele spuse de Raluca mi-am spus ca moartea este doar o scurta etapa de dor, dupa care revenirea la viata e mai puternica, mai speciala.”
- Draga E, tu ai o traire interioara intensa. Aminteste-ti ce ti-am spus candva: cheama ingerii in mintea ta si vei alunga frica si gandurile negre!
Referitor la tema emisiunii: m-am nascut sub semnul Balanta si sunt echilibrat, masor totul, impart egal totul. In general sunt calm, dar uneori ma enervez din ceva ce nu ar supara pe nimeni altcineva.Imi trece repede, gandindu-ma ca Dumnezeu e cel care dispune si ca forta lui e mare.

Mirela:-Este o noua corespondenta, foarte draguta si veti auzi si voi de ce.
E adevarat, emisiunea mea nu prea e cunoscuta, desi am ani buni de zile de cand o realizez. Totusi, persoanele care au descoperit-o in timp nu au uitat-o si acest lucru mi-aduce multa satisfactie.
Referitor la comportamentul tau cu baietii importanti din viata ta, nu stiu ce inseamna sa-i tratezi ca pe niste amici- din punctul tau de vedere, dar sunt sigura ca atunci cand vei considera in sufletul tau ca o anumita persoana merita, vei sti cum sa reactionezi.
Multumesc tare mult ca mi-ai scris si sper sa nu regreti niciodata acest gest. Oricum, eu ma consider o persoana agreabila, iar emisiunea mea sper sa aduca numai sentimente frumoase in viata ta.

——————————————————————————–

Raspunsuri la editia 239 a emisiunii Top Sentimental:

Picatura de fericire: “Tu ai fost, esti si vei fi iubirea mea. Din clipa-n care te-am vazut mi-am spus ca tu esti cel pe care-l asteptam de mult timp. Am facut tot posibilul sa ajung la inima ta dar … se pare ca tu nu m-ai lasat, cel putin la inceput. Atunci in mintea mea totul era confuz “Oare chiar iubeam?”, dar oare ce inseamna sa iubesti? Era oare acel sentiment care te facea sa te simti de parca tu conduci intreaga lume, cred ca asta e pentru ca prima data in viata ma simt in al noualea cer, dragostea mea, te iubesc … nu ma refuza.
Te iubesc, esti viata mea! Iubirea ta imi da viata. Te iubesc si asta ma face sa fiu mai buna, mai frumoasa, mai intelegatoare.Te iubesc e putin spus. Te ador parca se apropie de ceea ce simt eu pentru tine.
Eu te iubesc mai mult decat te iubesc, te ador mai mult decat te ador si o fac mai mult decat ieri si mai putin decat maine. Privirea ta imi da aer, existenta ta ma face sa fiu constienta de existenta mea.
Sunt o picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incendiate de soare, sunt o secunda, acea boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit. Sunt firul de iarba peste care treci acum grabit, sunt frunza pe care o tii ingandurat intre degete!
Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand … Iubitul meu, ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata de o betie cereasca. Atingerea ta e pentru mine curcubeul iar sarutul tau sfarsitul unei lumi si inceputul alteia. Iubitul mea esti vis … si in acelasi timp … durere. …
Sunt un fulg de catifea care incearca sa iti mangaie fata …
Doamne ce as vrea sa ma scurg in pielea ta si sa nu mai ies niciodata, asa as avea certitudinea ca nu am sa te pierd … Poate ca pentru o clipa, ai sa crezi ca sunt nebuna … Poate ca asa este … sunt nebuna, nebuna dupa tine, TU esti tot ce am de pret … tot ce am visat, tot ce mi-am dorit … Poate viata mea a fost cruda cu mine, tu sa fii atat de departe si eu … sa te caut in disperare …
Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi- as mai dori alta. O clipa sa ma privesti, sa-mi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti si sa fiu numai a ta. Te mai astept o viata … si poate atunci voi fi a ta pentru eternitate, nu doar pentru o clipa … Ce altceva as mai putea sa iti ofer decat sufletul meu, doi ochi frumosi si un zambet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi … ?

… TE IUBESC …… … TE IUBESC …… … TE IUBESC …… …

Cam asta e povestea despre mine si el……fara sfarsit!

Hazard: -Spune despre el ca este un taur capricios care pune totul la suflet. Referitor la cele scrise de tine aici, am ceva sa-ti spun: Daca suntem perfect sanatosi, atunci si starea noastra psihica este in stare perfecta. Dar totusi de ce apare boala ? E simplu: pentru ca sufletul e in suferinta. Daca corpul nostru fizic sufera, atunci si sufletul ne este bolnav. Totul tine de echilibru. Un om perfect sanatos este un om care se afla intr-o stare de echilibru si armonie. Un suflet in suferinta, este un corp nesanatos. Daca tragem o linie, observam ca boala este o consecinta a dezechilibrului sufletesc.
Daca corpul se afla in suferinta, atunci si sufletul nostru sufera. Totul se leaga. Asadar, cand suntm bolnavi, ar trebui sa cautam sa fim sanatosi sufleteste, si atunci totul va reveni la normal.

Aprilie 2004

Raspunsuri la editia 235 a emisiunii Top Sentimental:

Nicoleta Murgeanu este o noua corespondenta care scrie asa:” Nu pot sa spun ca sunt o ascultatoare fidela a emisiunii tale, dar pot sa spun ca ma impresioneaza mereu cazurile în care oamenii îsi deschid sufletul în fata ascultatorilor. Am doar 15 ani dar am trecut prin multe întâmplari care mi-au dat lectii de viata.Am fost de mica libertina, încapatânata, incapabila de a lua decizii bune.Cu sora mea nu am putut niciodata sa vorbesc deschis despre ceea ce mi se întâmpla asa ca am cautat mereu sa vorbesc cu altcineva. Asa am descoperit ca verisoara mea, care este cu doi ani mai mare, tine cu adevarat la mine.Asa ca Silvia mi-a fost prietena, verisoara, sora si mama. Din nefericire, ea este departe de mine si nu ne putem vedea decât de doua trei ori pe an. Între noi exista însa o legatura foarte puternica: simtim când una dintre noi are probleme.Mi s-a spus mereu ca sunt lucruri pe care nu le înteleg ptr ca sunt mica, dar ei nu stiu ca un copil realizeaza mai repede anumite lucruri.În emisiunea de duminica ai citit o scrisoare care m-a facut sa-mi dea lacrimile.Era vorba despre acea fata care nu a putut uita moartea surorii ei. Si eu am o sora care a murit si îmi pare rau ca nu a trait pentru ca mi-am dorit mereu sa am o sora mai mare care sa ma ajute si sa-mi dea sfaturi.
Totusi, de aproape un an a aparut în viata mea cineva care m-a facut sa vad altfel viata.”
-Nicoleta, admir mult la tine limpezimea ideilor. Felul cum mi-ai scris mi-a amintit de mine la vârsta ta. Daca vrei sa-mi mai povestesti despre tine, eu te ascult cu placere.Îmi pari sigura pe tine si totodata linistita si blânda. Nu stiu de ce spui ca esti altfel.Oricum ar fi, eu sper sa ne mai scrii.
Hazard: “An de an, ziua de 9 martie te pune fata în fata cu propria existenta, obligându-te sa faci un bilant, sa iei decizii pentru viitor, decizii care îti pot schimba viata în sens pozitiv sau negativ. E un moment de cumpana pe care te rog sa il privesti cu seriozitate, dincolo de euforia sampaniei si a distractiei.Exista ceva mai important decât acestea: si anume sa traiesti cu adevarat.Vreau sa cred ca esti o persoana fericita, de aceea, îti urez sa ai parte de o fericire veritabila, izvorâta deopotriva din sanatatea trupului si a spiritului.” Semneaza Hazard.
-Draga Hazard nu pot spune ca sunt fericita, ma pot caracteriza ca fiind o persoana optimista, care iarta si uita usor.Un prieten bun de-al meu îmi zicea o data ca acesta este semn de slabiciune si ca nu ar trebui sa fiu astfel. Eu cred ca daca noi toti am fi asa, viata ar fi mai frumoasa si am putea aspira la perfectiune, nicidecum la ceva atât de normal cum ar fi pacea sau dragostea.Cum spunea John Lennon în imagine: you may say im a dreamer but im not the only one.
Valentina: “În cazul meu, nu pot spune ca trecutul este un profet al viitorului. De ce? Pentru ca pâna acum trecutul nu mi-a influentat cu nimic actiunile.De obicei, îmi place sa întâmpin cu optimism o noua zi, mai ales când stiu ca eu sunt singura persoana care poate face ca acel mâine sa fie mai frumos, mai bun.Viata ptr mine este ca un joc de sah, îmi fac planuri dar ele depind de ceea ce face adversarul care în viata se numeste soarta.Mersul vietii mele este, în general, produsul a doi factori: sirul întâmplarilor si hotarârile mele, care se tes si se modifica unele pe altele. De aceea câta vreme tinta noastra este departe, ni se întâmpla sa nu putem merge în linie dreapta spre ea, ci uneori sa ocolim.E bine sa tinem seama si de noroc si sa înfruntam cu curaj multe primejdii, cu speranta ca se vor împrastia de la sine, ca norii de pe cer.
Atunci când dam de greutati, consider ca nu trebuie sa ne ascundem ptr a le evita. Doar asa vom fi pregatiti sa deschidem usa marilor provocari care vor face din noi oameni cu personalitate puternica.Totodata, ar fi bine pentru noi sa ne gândim ca ne-am nascut doar ca sa învingem, nu ca sa fim învinsi.”
-Nu stiu daca mai are rost, draga Valentina, sa îti repet ca îmi place cum gândesti. Sa-ti spun ca scrisoarea de azi a lasat o impresie deosebita asupra mea si sper asupra celor care au ascultat.Îti multumesc, astept cu nerabdare urmatoareata scrisoare.

——————————————————————————–

Raspunsuri la editia 236 a emisiunii Top Sentimental:

Raskolnikov: “Am revenit si am atâtea lucruri sa îti spun încât nici nu stiu cu ce sa încep.În primul rând, felicitari pentru noua emisiune.Cred ca e o idee buna sa cunoastem si noi, cei mai tineri, melodiile frumoase care se compuneau înainte de 1990.Era nevoie de o astfel de emisiune si cred ca esti singura care o poate realiza. Mai departe, vreau sa îti spun ca si eu vreau ca aceasta corespondenta sa tina cât mai mult.Oare a fost doar impresia mea sau tu chiar te-ai bucurat ca ai o noua corespondenta?”
-Draga mea, ma bucur când am noi corespondenti dar cel mai mult îmi place când am ce discuta cu ei.Te numeri printre cei cu care sper sa am o relatie mai lunga si ma refer la corespondenta dar si la faptul ca am putea sa ne vedem într-o zi si sa vorbim, fata în fata.

Mary-Ann: “Când vorbesc despre trecut, prefer sa ma gândesc la copilaria mea minunata, linistita, lipsita de griji si la bratele protectoare ale mamei. Zâmbetul ei cald care azi îmi lipseste atât de mult era pentru mine un refugiu dulce si blând, era motivul existentei mele.Iubeam tot ce reprezenta ea: parfumul, pasii, obiceiul ei de ma mângâia si de a-mi vorbi în acelasi timp despre cum ar vrea ea sa fiu eu când voi creste mare.Acum ea nu mai este si îi pot iubi doar amintirea, adica tot ce mi-a lasat.
De ziua mea care a fost de curând, am preferat sa merg si sa vizitez locurile unde am copilarit, unde eram atât de fericita. Nu stiu daca a fost doar impresia mea, dar când am ajuns în cartier am simtit parfumul mamei si brusc am avut un sentiment de bine, de parca ea devenise, nestiut, calauza mea printre amintiri.A fost pentru prima data dupa atât de mult timp când nu am mai fost singura de ziua mea. Sa nu ma întelegeti gresit: prieteni am, o multime, dar fara ea voi fi mereu parasita si în cautarea iubirii.
Cred ca sufletele care ne-au iubit si care nu mai sunt, ramân mereu cu noi si daca ne uitam cu atentie în trecut aflam si modul prin care le putem regasi:daruind iubirea noastra celor care au nevoie de ea.
Referitor la tema saptamânii, nu pot spune ca trecutul a fost sau este profet, dar pot afirma ca el m-a învatat ca viata fara dragoste-oricare ar fi originea ei- nu valoreaza nimic.Ca o zi mohorâta e frumoasa atunci când iti tii în brate iubirea, ca o existenta saraca este suportabila atunci când esti iubit.

Don: “In visul de azi-noapte te-am vazut ca Michelangelo, statuie captiva intr-un bloc de marmura alba. Ti-am sapat formele in piatra cu palmele, dar pentru ca pielea ta de marmura rece imi ardea buricele degetelor, te-am sculptat cu lumina unui suris, cu un ciob de amintire, cu fiorul unei sperante, cu umbra unei lacrimi.
Si cind in sfirsit mi te-ai infatisat dezgolita privirilor, am vazut, scrijelit in carnea ta ca un arabesc de cuvinte, un mesaj in limba straveche a clipei de miine. L-am citit cu buzele mele si avea gustul amar al unui inceput de sfirsit.
Nehotarirea ma sfisia ca o fiara: nu puteam sa fiu de piatra ca tine, dar mi-era teama sa te aduc la viata cu un sarut.

Ma numesc Alina, am 18 ani si e prima oara când scriu la aceasta emisiune.Probabil ca va fi si ultima. De ce ?Pentru ca mi-e teama ca nu am ce spune.Visez mult, iubesc mult, dar nu pot sa-mi pun gândurile pe hârtie. Atunci când încerc sa o fac, e un dezastru.Asa ca prefer sa ascult tot ceea ce minunatii tai corespondenti scriu si sa învat din trairile lor. Am scris din trei motive : unul sa te felicit pentru tot ceea ce faci, esti unica, doi : sa îti spun ca la mine în casa toata familia asculta emisiunea ta- fiecare gaseste ceva placut : mama- scrisorile, tata- muzica, fratele meu-vocea ta iar eu totul ; si trei : sa va trimit o poezie care spune…multe.
Îti multumesc pentru bunavointa cu care mi-ai citit scrisoarea si nu uita ca te ascultam !!!!!! Doctore, poti sa-mi repari si sufletul?
Multumesc… de nas sunt incantata..
Si de obraji, ai facut treaba buna…
Din pacate, chipul asta frumos
N-a gasit iubirea…
Anestezicul picura incet, ritmic
Ca o otrava datatoare de speranta,
Doctorul ciopartea, cosea, ridica
Apoi a inchis pacientul si a pus
Nu mai putin de 27 de copci .
Cand s-a trezit l-a vazut pe doctor
Ingrijorat de efectul prelungit al
Anesteziei. Ei, doctore, cum iesit?
-Operatia e fara indoiala un succes,
Dar ma tem ca n-am avut ce opera,
Inauntru n-am gasit decat un vis,
Multe masti si un ursulet de plus.
Ce vrei sa zici doctore?
Vreau sa zic, doamna, cu tot respectul,
Ca sufletul dumnevoastra e intact
Nu are nici o rana. Nu ati suferit!
Stai doctore, dar ma simt plina de rani!
Sunt nefericita si nu ma iubeste nimeni…
Atunci regret, nu e de competenta mea,
Poate a domnului care v-a pazit toata noaptea.
Ii arata pe hol un domn pirpiriu cu obrajii trasi.
Dar….Dar e urat, doctore, cum sa-l iubesc,
Eu care arat asa cum m-ati facut acum?!
- Doamna, cu tot respectul va asigur
Ca-l pot face exact cum va doriti .
Dar nu! Va fi tot el! Ce conteaza cum va arata?
-Cu tot respectul, doamna, va intreb:
Dumneavoastra sunteti alta sub acest nas?
Domnul v-a pazit si cand v-am reparat nasul….
Alina, multumesc, emisiunile mele sunt ascultate numai de cei care stiu sa le înteleaga.Greu pentru unii, dar atât de simplu pentru multi…

Love&Tears : “Înca mai plâng dupa ea…
Cand ai intrat in gradina, din lumina si caldura ta, a rasarit o floare.
O floare mica si gingasa, neasemuit de frumoasa.
Si totul in gradina l-ai redenumit in DRAGOSTE.
Si floarea a crescut zi de zi sub lumina si caldura ta, pana s-a facut atat de mare incat speriata ai fugit fara sa te uiti inapoi. Ai plecat luand soarele, lumina si caldura. Dupa plecarea ta, numele gradinii a devenit SUFERINTA. Frumoasa floare s-a ofilit, petalele i-au cazut una cate una, pana cand n-a mai ramas nimic. Ba da, a ramas doar vantul care sa imprastie totul. Si zilele nu mai incep dimineata, iar diminetile nu mai incep cu rasaritul soarelui. Noptile sunt lungi si gradina e pustie. Si petalele florii tale, cad una cate una…Sunt trist si mi-e frig. Am o gaura in suflet prin care se strecoara nesimtit vintul si imi rascoleste amintirile. Erau momente in care ma chirceam in mine insumi, ca un melc in cochilia lui fragila si incercam sa astup neantul cu vise ca sa nu mai aud vaietul golului ca un ecou dureros si sa nu mai simt cum secundele se scurg in intuneric ca nisipul printre degete. Dar n-am reusit; am obosit sa mai tes vise si gaura pare ca se largeste mereu. A devenit o râpa, o prapastie, o crevasa abisala, si de partea cealalta a ei ma vad pe mine, o umbra palida a ceea ce am fost, gata sa ma pierd pentru totdeauna.
Am trecut tot mai rar pe acolo, pentru ca mi-e teama sa privesc in abis, mi-e frica de ce as putea vedea in adinc, sau de ce ar putea sa ma vada pe mine. Nietzche stie.

Din partea cuiva care se semneaza simplu : un necunoscut si care nu-mi da nici o alta explicatie, am primit urmatorul text .
Stropi de adevar
<>.
Ana se opri in fata punctelor de suspensie si lasa stiloul jos. Gandurile ei incepura sa zboare departe, spre un inceput de septembrie pe care ar fi vrut sa-l pastreze intact in memorie, spre a-l scoate din banalul timp si a-l retrai, chiar si in fata foilor albe de hartie…Statea de mult timp pe piatra aceea admirand marea, incat incepuse sa se simta bine in singuratatea ei; de aceea, auzind un glas venind din din spate, tresari.
- “Nu stiu daca am dreptul sa te intreb, dar spune-mi, esti fericita?”.
Era pentru prima data cand Denis ii punea o astfel de intrebare. Nu-si amintea sa se fi izbit vreodata mai tare de cuvinte, de parca in fata ei ar fi fost un zid care le proiecta in directia ei cu o viteza uluitoare. Ce-ar fi putut sa-i spuna? Ca fericirea nu este un lucru pe care il vei putea gasi la un moment dat deschizand o cutie si afirmand in gura mare “Am gasit fericirea!”? Un simplu “da” ar fi fost o minciuna. Un “nu” ar fi fost o alta minciuna…
- “Au existat momente cand mi-ar fi fost mult mai simplu sa-ti raspund. Acum nu…”, ii spuse ea intr-un tarziu. ” Dar ce-i cu foile alea din mana ta?”
Denis o privi in ochi si zambi.
- ” E un manuscris de carte…De fapt o scrisoare…Poate cea mai frumoasa scrisoare de dragoste pe care as fi putut-o scrie vreodata.”
- ” O carte? Ce dragut…N-am stiut ca scrii…As vrea mult s-o citesc si eu, daca…”
Nici n-a apucat sa-si termine fraza cand valul a inghitit literele scrise marunt pe prima dintre pagini. Una cate una, au urmat si celelalte. Nu mai vazuse niciodata atata revolta ca in ochii si gesturile acestui om, care intamplator ii era si prieten si care, dintr-un acces de furie al carui inteles ii scapa, lasa prada vantului si marii ceva drag, la care lucrase probabil saptamani intregi.
- ” Denis, ce faci? Ai innebunit?”
Cand si-a vazut mainile goale, s-a intors catre ea.
- ” Stii de ce se iubesc oamenii atat de putin? Pentru ca apartin unor lumi diferite…Un orb si un surd nu se vor putea iubi niciodata. Doar daca isi creeaza o alta lume, diferita de cea a imaginii si a sunetelor. Doar daca se intalnesc acolo…”.
Ana nu-si indeparta nici o clipa privirea din ochii lui.
- “Dar, Denis, de ce ai facut asta? Erau scrise de tine…Le-ai fi putut spune toate acestea…”.
- “Erau…doar niste cuvinte”, i-a raspuns calm. “Poate ca avem prea multa nevoie de ele…”.
Vazandu-i o lacrima pe obraz, a sarutat-o si a dat sa plece, dar dupa numai doi pasi s-a oprit brusc si, dupa cateva secunde de gandire, si-a intors privirea spre ea.
- ” Poate ca intr-o zi, Ana, ai sa ma ierti ca nu ti-am putut spune indeajuns cat de mult te iubesc.”
In fata foilor de hartie, Ana se simti deodata mica si neinsemnata, cu stiloul blocat pe acele trei puncte de suspensie. Recitind ceea ce scrisese pana atunci, lasa stiloul jos si continua in soapta, ca pentru ea: <>.

——————————————————————————–

Raspunsuri la editia 237 a emisiunii Top Sentimental:

Nicoleta Murgeanu:Oamenii comunica prin cuvinte iar noi trebuie sa fim mereu atenti la ceea ce spunem si la ce ascultam. Myson spunea ca nu trebuie cautata realitatea cuvintelor ci cuvintele in realitate. Aceasta lume tripla ar fi in intregime invaluita intr-un intuneric orb, daca n-ar straluci din vesnicie lumina numelui cuvant. Totul se învârte in jurul cuvintelor.Unul singur poate aveaun inteles amplu.De ex. dragoste inseamna, in acelasi timp afectiune, respect, blandete. Prin cuvinte poti ierta dar poti rani in aceeasi masura deci trebuie sa fim atenti la sensul lor. Multumesc, Nicoleta, te mai astept.

Februarie 2004

Raspunsuri la scrisorile primite pentru editia cu numarul 231 a emisiunii Top Sentimental:

Englishman: Daca nu lasi ceva bun in urma ta ca sa le aminteasca de tine, atunci ai trait degeaba.Pana acum cred ca poeziile mele au cea mai mare importanta, de aceea am decis sa fac acest lucru intreaga viata mai ca ele reprezinta de fapt ceea ce mi s-a intamplat intr-un moment anume.Am cunoscut, prin cuvinte iubirea vietii mele, care era atat de frumoasa incat s-a transformat in inger.Am dus pana la marea poarta un om de care m-am indragostit si l-am readus cu rugaciuni inapoi, ptr ca d-zeu sa-l ia la el doar cand va imbatrani.Sunt momente din viata mea pe care nu le pot uita, mai ales ca am trecut prin ele condus de dumnezeu care m-a aparat si m-a ascultat.

Alexandra: Eu cred ca tinerii ar trebui sa tina cont de sfaturile celor mai in varsta si atat.Oricum fiecare persoana, indiferent de varsta are tendinta sa invete din propriile greseli si abia apoi sa realizeze ca ar fi putut evita consecintele unor acte necugetate, daca ar fi luat in considerare sfaturile celor care au vorbit din experienta. Totusi, nu pot generaliza, eu am ajuns la concluzia ca daca i-as fi ascultat mereu pe cei care mi-au dorit binele, respectiv parintii mei, as fi reusit sa evit multe probleme.Dar, varsta, curiozitatea, temperamentul, mi-au dictat sa-mi formez propria experienta de viata.

——————————————————————————–

Raspunsuri la scrisorile primite pentru editia cu numarul 232 a emisiunii Top Sentimental:

Anca din Colibasi-Republica Moldova: “Draga Mihaela, îti scrie o devotata ascultatoare.Pur si simplu multumesc.Altceva nu pot sa zic. Cuvintele nu pot exprima ceea ce simt.RAINMAN scrie ceea ce multi nu au curajul sa spuna: realitatea.El nu are principii învechite, spune adevarul.
Sunt doar una dintre cei multi dar sper ca îti vei sacrifica putin timp sa citesti scrisoarea mea.
Am întâlnit si eu pe cineva.Nu avea ceva deosebit dar maturitatea si siguranta lui m-a atras.Nu a fost dragoste la prima vedere, nu au fost clopotei sau explozii. A fost simplu: dragostea a crescut în mine ca o planta.Ma simteam fericita alaturi de el, cu adevarat fericita. În ochii lui caprui se citea caldura, sinceritate si atât de multa tandrete…Familia mea îl considera demodat. Numai pentru faptul ca principiile si valorile erau importante în viata lui.Nu s-au dat batuti pâna când nu a plecat definitiv de lânga mine.Dupa mult timp s-a consolat alaturi de altcineva, iar eu nu l-am putut uita.Am mai întâlnit baieti dar nici unul nu era ca el. Nu stiu de ce dar toti sunt interesati de bani, moda si distractii.Nu cred ca asta înseamna sa traiesti.
Ca sa-l uit m-am afundat în studii. Am devenit cea mai buna, toti ma apreciaza pentru ceea ce sunt.Dar asta nu ma ajuta cu nimic. Mi-am facut multi prieteni, lumea ma stie dar acest lucru nu ma face sa îmi gasesc fericirea pierduta.Pentru ca eram fericita cu adevarat… Viata merge înainte cu sau fara noi, lupta e a noastra, în noi trebuie sa gasim forta supravietuirii. Mihaela, cred ca esti singura care ma poate întelege.Toti neaga aceste lucruri când sunt atât de evidente.La tine în emisiune am descoperit ca nu sunt singura, mai sunt si altii care simt la fel…Nu vreau sfaturi, doar întelegere.Chiar daca stiu ca nu ai sa citesti aceasta scrisoare în timpul emisiunii, te rog sa-mi dai un semn ca a ajuns la tine.Ar însemna enorm pentru mine.Lui Nick îi doresc fericirea de pe lume pentru ca asta m-ar face si pe mine fericita.Multumesc pentru munca pe care o depui. Apropos, la noi în liceu se face un post de radio, sper sa nu te superi daca voi face o emisiune asemanatoare.Acesta a fost visul meu dintotdeauna: sa lucrez la radio.Te iubesc, Mihaela, admir munca ta, sa stii ca merita efortul.
-Draga Anca, multi dintre noi avem o iubire pierduta.Chiar si mie mi s-a întâmplat cândva, dar am supravietuit tocmai pentru ca mi-am dorit si am stiut ca voi mai putea trai cândva acele senzatii unice. Am considerat ca merita sa merg înainte si sa-mi dau sansa de a iubi din nou.Si stii ce? Prin atitudinea mea am avut numai de câstigat.E adevarat ca lumea prefera sa nu vorbeasca despre dragoste si suferinta, despre iertare si pasiune, dar mie nu mi-a pasat niciodata. Eu am considerat mereu ca dragostea este singura realitate. Nu ma supar daca vei face o emisiune ca a mea, dar îti doresc mult curaj.Pentru ca a vorbi despre iubire e usor, conteaza mult însa felul în care o faci.

Hazard: Voi începe prin a spune ca îl felicit pe domnul A JULA ptr spectacolul oferit, cu ocazia împlinirii celor 50 de ani de cariera artistica.S-a vorbit data trecuta despre conflictul dintre generatii, nu cred ca se poate spune ca exista cu adevarat, poate doar un schimb de pareri într-un mod mai diferit, asta si pentru ca parintii si bunicii nostri au fost crescuti altfel.Daca o data pentru a te casatori trebuia sa mergi la petit si sa ceri acordul parintilor, acum îi spui doar fetei si daca parintii nu sunt de acord atunci fugi cu ea, undeva.Unde mai pui ca, vestimentar vorbind lucrurile erau atât de diferite.Iata câteva exemple generatoare de conflict între generatii. Iata câteva cugetari despre oameni care mi se par interesante:
-orizontul unui om nu dispare în apusul unei zile, ci în amurgul unei vieti.
-daca vrei ca oamenii sa se iubeasca, nu le arunca grauntele puterii lasându-i apoi pe ei sa le împarta.
- omul educat îti da mai multa bataie de cap decât cel needucat.
- în propria viata, omul joaca numai un mic episod.
-fiecare om face un contract cu moartea din prima zi a vietii, scadentele difera.

Valentina îmi scrie despre fericire. Oamenii asteapta mereu cu neliniste realizarea dorintelor, idealurilor lor. Dar ce reprezinta de fapt acestea, nu cumva reprezinta ceva ce va ramâne la stadiul de iluzie?Daca ne-am întreba ce e mai important în viata raspunsul ar fi fericirea. Pentru ca nu exista om care sa nu si-o doreasca.Dar ne întrebam imediat: ce este fericirea? Si raspunsul parca nu mai e atât de simplu si clar.Desi ni se pare evident ce înseamna, ne este greu sa o definim.Oare este doar o iluzie care da sens vietii noastre?Pentru om „a fi”înseamna în mod esential a se defini, a se dezvolta, a creste, a se perfectiona. Consider ca o viata fericita se bazeaza pe actiune, pe fapte, cautari.Multa lume crede ca fericirea este legata de bunuri sau de persoane, adica de factori exteriori fiintei noastre.Fericirea înseamna poate curajul de a trai viata pe care o alegi, de a deveni ceea ce îti doresti, de a face ceea ce trebuie sa faci.Este bine sa nu cautam prea târziu fericirea ci sa luptam de la început pentru ea.

Dark Angel: “În primul rând as dori sa va felicit pentru emisiune, e super faina, e melancolica, e de iubire, despre un sentiment pe care-l traim cu totii si fara de care nu am exista.Asta e prima oara când scriu deoarece abia duminica trecuta am ascultat pentru prima data aceasta emisiune. Nu stiam de ea, am aflat din întâmplare. Ceea ce mi-a placut cel mai mult a fost muzica. Ati transmis doar melodii lente, preferatele mele. Ca sa concluzionez, ati mai câstigat un ascultator. De acum stiu ce fac duminica seara: ascult Radio Galati.Numele meu este Lucian si am 19 ani!
…Sa-i daruiesti doar ei iubire, fara sa-ti pese daca în loc primesti un dram de fericire, si n-ai speranta, n-ai noroc…Sa îti raspunda doar cu gheata iar tu la fel sa o adori, sa o ai ca tel în viata, cu ea te scoli, cu ea adormi, ea ti-e aer, ti-e lumina, ea ti-e sfârsit si început si unde oare-ti este vina?Nu ai iubit cumva prea mult? Ea ce ti-a dat? Doar disperare, iar tu iubire ti-ai cladit pe o iluzie prea mare si pe un chin fara sfârsit.Întoarce-te cu gândul doar o clipa si asculta acum sfatul meu: iubirea ta e scump platita si-i doar un om , nu este zeu.Asa soptea gândul cel tainic, sopti-va el asa mereu, dar ptr altul nu si ptr mine, caci baiatul trist sunt eu…”

——————————————————————————–

Raspunsuri la scrisorile primite pentru editia cu numarul 233 a emisiunii Top Sentimental:

Englishman:-Nu ar fi o idee rea ca tu, în calitate de veteran al topului sa faci o statistica si sa mi-o trimiti si mie.Ar fi chiar interesant, asa ca daca ai timp, încearca sa te apuci de treaba.
” Scrisoare cu indicatii:Uneori trebuie sa uiti totul, sa schimbi totul, sa lasi sufletului o vreme de repaus, de liniste si apoi sa te opresti în gari fara sa versi o lacrima, chiar daca vezi ca totul se departeaza fara batiste care flutura.Ia-ti bagajul cu sufletul îndragostit si cu dorinta neîmplinita de a iubi, ia cuvintele vechi si arunca-le invidiei si porneste în cautarea unui punct de sprijin pentru tot restul vietii. Sa-ti fie aliati timpul si Dumnezeu.Totusi, ai grija sa nu te împiedici de resentimentele celorlalti. Mesaj ptr Anca din Republica Moldova:Sunt un exemplu viu al ranilor pe care le provoaca dragostea, însa nu vorbesc mereu despre asta.Dupa fiecare dezamagire a existat ceva care mi-a readus optimismul si dragostea a batut iar la poarta sensibila a inimii mele.Tine minte ca nu tot ce straluceste este aur si gândeste pozitiv.Mai scrie la top, noi suntem aici si te asteptam.”

Bruma: -Întâmplarea cu catelul dar si indiferenta oamenilor sunt cutremuratoare.De aceea te rog sa îmi permiti sa nu citesc ceea ce ai scris pentru ca…e mai bine.O fapta buna da, ai facut si ai dat dovada de tarie macar în aparenta.Personal, admir si ma bazez pe persoanele care au calitatile tale.Sa ramâi aceeasi mereu! Ce spune Bruma despre ea însasi:
” Am 18 ani si ceva, învat la liceul CFR si apreciez oamenii sinceri,loiali,demni. Sunt f.dezordonata, încapatânata,romantica. Nu cred în suflete pereche, nu cred în existenta unei singure iubiri, nu cred în fericire.Sunt o pesimista incurabila.”
- Draga mea, eram gata sa spun ca ne asemanam.Dar m-am gândit mai bine si am realizat ca semanam cu tine la vârsta ta.Acum cred în fericire ca în ceva ce e de datoria mea sa îmi ofer si cred ca fiecare are umbra lui sau un suflet pereche,daca preferi asa.Nu te vei convinge si tu decât atunci când viata îti va aduce împliniri în acest sens.Iar partea cu pesimismul, zii si tu ce rost are sa ne complicam viata cu gânduri negre când zilele, lunile si anii trec într-un vârtej ametitor?Îti spune aceste lucruri cineva care îsi doreste sa aiba vârsta ta si posibilitatea de a alege din nou.Traieste-ti anii si împlineste-ti visurile!

Valentina: “Am observat pâna acum ca ziua în care înghesui pâna la refuz viata, munca, cunoastere, zboara ca o clipa desi traiesti de zece ori mai intens ca altadata, ca într-o zi goala de preocupari, plictisitoare care îti da un dezolant sentiment de inutilitate. Totusi, cunosc oameni care stiu sa transforme timpul în aliat, nu în inamic. Timpul nostru, cel de toate zilele este împartit, maruntit de prea multe treburi.
Tot el, timpul lacom ne înghite clipele, viata si parca ne striveste în graba lui. Daca privim înapoi la viata noastra trecuta, labirintul ratacirii cum spunea Goethe si vedem atâtea fericiri pe care nu le-am folosit si atâtea nefericiri pe care ni le-am atras, cadem în patima de a ne face prea multe mustrari.
Eu cred ca timpul poate vindeca partial ranile din suflet, uneori chiar si în totalitate, desigur, totul depinde de noi, de vointa noastra si de intensitatea cu care am trait momentele pe care dorim sa le dam uitarii.”
-Mihaela, tu ce crezi, ma întreaba Valentina, de ce i se pare omului mai usor sa reconstruiasca ce a fost distrus, decât sa construiasca ceva ce va ramâne neterminat? La final, spune corespondenta mea, vreau sa-ti trimit câteva versuri scrise de un poet rus, versuri care caracterizeaza extrem de bine starea mea de spirit din în aceasta perioada. Când sufletul vuieste de furtuni. Dorinte?Nu-i zadarnic sa tot doresti într-una,
Si anii trec, toti anii cei mai buni. Sa iubesti?Dar pe cine?
Vremelnic n-are nici un rost iar vesnic e greu sa gasesti iubire.
Te uiti în suflet, nu e nici urma din ce-a fost,
Si totu-i mic, necaz, nefericire.>
-Draga mea Valentina, îmi pare rau ca te simti asa. Pot sa-ti reamintesc ca tineretea e un avantaj si ca trebuie sa profiti de ea cât mai ai timp?Gândeste-te la asta si încearca sa schimbi ceva.
Raspuns la întrebarea ta „de ce i se pare omului mai usor sa reconstruiasca ce a fost distrus, decât sa construiasca ceva ce va ramâne neterminat?” zau ca nu stiu ce sa spun. Ar trebui sa fii mai concreta, sa-mi spui exact la ce te referi, nu sa generalizezi.

Hazard: “Am ars prapastia tacerii într-un ceas sfârsit de iubire.Gândul meu, avalansa de himere, adie pe aripi de foc spre tine.Un intuneric de argint se întinde spre cerul pe care arde luna. De trandafirii uitati în aducerile aminte ma agat plin de speranta.Trupul timpului a ramas în cuvintele tale. Minutul tau mi-ar umple clipa.Doar acum.Întinde-mi mâna încet, absenta, desprinde-te de prezent.Iarta-ma. Am rastignit orele pentru a mi te aduce aproape. Gândul meu se afunda în iubire. Da-mi mâna acum si plânge-mi în palme daca asta vrei, ciopleste-mi un sarut de nea. Eun timp doar al nostru, în care totul este fara sfârsit. Si totusi e doar o noapte de argint în care mâinile noastre se regasesc…Mi-e dor de cuvinte…Pasii tai mi-au soptit de mult ca trandafirii începutului s-au pierdut în umbra iernii. Am ars în tacere…Minutul tau mi-ar fi de ajuns dar cascada timpului s-a sfârsit.As vrea sa-ti cioplesc din clipa un chip, din ora un trup, din mine un suflet…Unde ai fost pâna acum?”

Ianuarie 2004

Raspunsuri la scrisorile primite pentru editia cu numarul 226 a emisiunii Top Sentimental:

Fany Mercury: Am de la el citate si cugetari semnate Nicolae Iorga.
a. Viata pe care nu ai trait-o e mai buna decat aceea pe care o ai, dar cea mai buna e viata pe care n-a facut-o dumnezeu singur, ci in tovarasie cu munca ta.
b. Ca si natura, sufletul cere o iarna de aspre suferinti ptr a putea da o noua primavara.
c. Sufletul e ca un instrument muzical: falsificat odata, va canta fals toate ariile.
d. A impartasi suferinta cuiva, inseamna a-l intelege pa jumatate.
e. Greseala e sa ceri de la altii fericirea ptr tine, in loc sa o dai de la tine ptr altii, gasind-o astfel tu insuti.
f. Daca vei avea aur in sufletul tau, in licariri de aur va straluci tot ce porneste de la tine.

Claudia: Sper ca asculti raspunsul ptr tine si ca nu ai plecat din oras.
Referitor la ceea ce mi-ai povestit, eu cred ca exista ceva, un secret al nasterii surorii tale, pe care tatal tau il cunoaste cu siguranta.Poate ca iti dai seama ce vreau sa spun, iar daca nu, atunci iti voi spune doar tie cand vom avea ocayia si daca vom avea ocazia sa ne revedem.
Raspunsul meu, editia trecuta era: nu are rost sa faci un compromis daca nu simti ca iubesti. Dar daca totusi ti-e greu sa iesi din aceasta situatie, asteapta sa pleci din localitate. Sunt sigura ca distanta isi va spune cuvantul. Iar daca acest lucru nu se va intampla, atunci va trebui sa fii ferma si sa-i comunici decizia ta. Continuarea relatiei v-ar face pe amandoi nefericiti. Imi doresc din suflet sa ne revedem, iar daca pleci as vrea sa primesc vesti de la tine. Iti doresc distractie placuta si mult curaj!

Valentina: “Cred ca -iubire- este cel mai uzitat, solicitat, controversat, adorat, blestemat cuvant din cate exista. Este un sentiment necesar, motorul existentei umane. Masinile, de ex., fac lucruri pe care oamenii nu le pot face, dar poate ptr ca nu urasc, nu iubesc si nu tanjesc dupa prestigiu, glorie…Totodata, calea iubirii nu e neaparat si calea fericirii. Fericirea este efemera – atunci cand o intalnim trece atat de repede incat nu realizam ca a existat, dar e si permanenta, o putem gasi in tot si in toate. Cand ajungem ca un focar de iubire ptr cei din jurul nostru, cand stim sa daruim iubirea din noi celor care o merita, putem primi acelasi lucru, ca un castig.”
O.GOGA considera ca o dragoste apusa e ca un vulcan, niciodata nu poti zice ca a trecut pericolul de a izbucni din nou.
DANTE: IUBESTE PUTIN CEL CE POATE SPUNE PRIN CUVINTE CAT IUBESTE.
DEMOCRIT : Nimeni nu iubeste pe cel care nu poate iubi pe nimeni.
Caragiale: e o mare durere sa iubesti si o mare nenorocire sa scapi de aceasta durere.

Rainman: Tu stii cel mai bine ce e in sufletul tau si daca amintirea acelei iubiri era o povara ptr tine. Iti admir curajul si capacitatea de a-ti acorda o noua sansa. Se spune ca ne agatam de o iubire pentru ca ne este teama ca aceasta minune nu va reveni in viata noastra. Esti un om puternic si ar trebui sa fii exemplu ptr cei care nu au forta necesara sa faca pasul care sa le dea un nou inceput.

Mary-Ann: Iubeam si eu cindva…Credeam ca iubeam,dar nu era adevarat.Era un simplu moft pe care mi-l propusesem de a-l implini.Eram fericita…Mi se parea doar ca eram fericita cu adevarat,dar nu era adevarat.Era doar o dorinta, o necesitate de a fi iubita.Dar L-am intilnit pe El CARE m-a invatat cu adevarat sa iubesc si m-a facut sa cunosc toate bucuriile unei iubiri adevarate, a unei iubiri ce nu are margini. Mi-aduc aminte de-acea zi in care ne-am cunoscut, acea minunata zi cand pentru prima data portile cerului s-au deschis pentru mine, lasand lumina divina sa-mi patrunda in suflet. Mi-aduc aminte si acum de-acea zi in care L-am pierdut, acea ingrozitoare zi, durerea s-a raspandit in intreaga fiinta, iar sufletul s-a transformat intr-o imensa minge de foc. Mi-aduc aminte de tot, si mai mi-aduc aminte de mine, cea care eram candva….. si mirata ma intreb acum, oare mai traiesc?, oare mai iubesc?, mai stiu?, mai cred?]
Sa-mi raspunda si mie cineva de ce iubim??…de ce exista acest sentiment care, in splendoarea lui te inalta, te ridica te face sa te simti implinit si fericit. Dar daca iubesti degeaba, daca de acolo de sus, de unde te-ai ridicat cazi…cazi in gol si nimeni nu te opreste…si singura persoana care poate sa te salveze este cea care te-a facut sa cazi…pentru ce exista dragoste, ca sa suferim mai mult???….ca sa ne chinuim…..e ca si cum iti arata Dumnezeu paradisul si apoi iti spune..”acolo tu nu ai voie”….ce faci?….mai poti trai vreodata normal…mai poti uita???….NU VREAU SA MAI IUBESC…PENTRU CE?…..sunt o fraiera care nu a invatat ca nu merita sa iubesti. Ma întreb oare “moartea sufletului” este calea spre fericire????…
N-ai iubit degeaba….nu, sufletul tau e mult mai bogat acum……desi simti pustiul…

Aileen: “As vrea sa-ti simt buzele si sa-ti ating pielea, sa ma cuprinzi in brate si sa nu-mi dai drumul niciodata. Mi-ar place sa raman doar cu tine pe-o insula pustie, aceea a singuratatii si sa ne hranim cu scoica iubirii, sa visam acea raza de soare si sa traim pentru acelasi rasarit. Sa facem din viata un Rai din care sa nu plecam niciodata. Mi-ar fi placut sa fiu fata pe care tu ai asteptat-o mereu, sa fiu o stea in care ti-ai pus dorintele si sa le pot indeplini pe toate, mi-ar fi placut sa fiu clipa de eternitate si sa am puterea sa-ti spun TE IUBESC. ”

Don: Da, cred ca se poate afirma cu certitudine ca ne construim fericirea pe nefericirea altora. Si viceversa este valabila. Traim într-o lume nedreapta. Chiar si în general, nu numai în dragoste, unii dintre noi aici în romania îsi permit lucruri pe care altii doar le viseaza. Unii traiesc într-o saracie crunta, altii într-un lux inutil. Fata care merge la bratul meu este în visele unui barbat care se gândeste cu tristete ca viata lui nu valoreaza nimic fara fiinta iubita. Ce conteaza daca mie îmi este bine? Asta e legea firii, unul trebuie sa moara ptr ca celalalt sa traiasca. Nu e corect, dar nu avem ce face.În cotinuare am sa va trimit niste cuvinte care nu îmi apartin, dar ma caracterizeaza: Din toate lacrimile care au curs cândva, au crescut trandafiri, din care în fiecare zi am cules câte unul. Si în fiecare zi mi-am adus aminte de “spinii” pe care acestia îi aveau. Dar la vederea frumusetii lor, am uitat de fiecare data…Am cules pentru prima oara un trandafir alb, pe care spinii nu-l urâtisera înca si puritatea lui s-a oglindit în viata mea… Am cules apoi un trandafir rosu, fara de care gradina mea n-ar mai fi ramas aceeasi. Atunci am inteles ce înseamna “iubirea” si tot atunci… am întâlnito pe “ea”… Fara sa vreau,am simtit cel de-al treilea trandafir; ale sale petale galbene, cum se scuturau una câte una în mâna-mi cazuta în cautarea dragostei “ei” zadarnice… Am simtit cum trandafirul cu petale transparente se scutura, iar fiecare petala cadea una câte una, ca fiind lacrimile mele… Am cautat în zadar sa gasesc în imensa “gradina” orice alt trandafir, pentru ca toti se uscasera. Atunci am cules fara sa vreau, pe ultimul, acela violet, care înca nu se ofilise. Doar o petala aruncata, a alunecat grabita pentru a pecetlui despartirea noastra… Acum “gradina” este goala si vântul “alearga” de la un capât la altul pentru a da fila cu fila viata mea si pentru a “matura” petalele cazute…

Karina:Bine ai revenit la top.Aceste cuvinte sunt ptr el, el care m-a iubit si m-a uitat. Oricum,ceea ce a fost intre noi nu poate fi inmormantat…oricat m-am straduit,oricat as vrea!..nu sunt naiva…traiesc in trecut asa cum, poate,traiesti si tu…nimeni nu va izbuti sa stearga din suflet visul pe care l-am trait impreuna…m-a pascut un destin nemilos!
:Oare ce gandesti?Vorbesc gandurile…dar…cine le aude?…pana la urma o sa amuteasca si ele…
:Toate fericirile se sprijina pe iluzii.Adevarul nu face decat sa sfasie valul cu care se imbrobodesc ochii ce nu vor sa vada realitatea.Daca prin imposibil cineva ar inventa ghicirea gandurilor dupa vointa,oamenii,deveniti goi pe dinauntru,nu vor mai putea sa traiasca,s-ar macelarii…Eu…nu vroiam sa aflu adevarul,m-as fi complacut sa traiesc intr-o continua amagire.Dar ,uite,nu se poate nici asta…
:Stiu cat ai luptat impotriva acestei iubiri.Acum imi explic ce mi se parea alta data ciudat,tot ce ma nedumerea…Mi-aduc aminte clipele in care stateai prins de ganduri,cum nu-ti inram in voie,cum nu-ti gaseai astampar…
:Cine accepta greselile semenului…devine stapanul lui…
:O femeie simte adesea dincolo de simturi,numai eu am plutit in vazduhuri orbita de fericiree,pierzandu-mi greutatea,dar mai cu seama…busola…Nori negrii erau pe cer,insa-mi inchipuiam ca erau destinati altora,nu mie…
:In fond,sunt o timida,o senzitiva,care lupta sa-si acopere aceste deficiente prin ingenuitate sau prin agresivitate continua…Fata de lumea necunoscuta arborez insa o masca…aceea a puterii…si totusi…sunt atat de singura…
:Nu pot uita visul trait impreuna,numai trezirea din vis as vrea s-o uit…
a…exista o justitie imanenta,care stie sa pedepseasca necrutator,avand aerul ca-ti face un dar de pret.
:Caci prabusirea mea trebuie masurata de la inaltimea la care ma suisem…
t ce m-a daruit Dumnezeu cu atatea?Ca sa fericesc…pe cine?

Decembrie 2003

Raspunsuri la scrisorile primite pentru editia nr.225 a emisiunii Top Sentimental:

Prima ninsoare a venit mai repede la TOP SENTIMENTaL. Scrisorile voastre, ca niste fulgi de nea m-au asteptat cuminti la casuta postala chiar si atunci cand nu am reusit sa le ridic la timp. am primit multe ilustrate cu peisaje de iarna, care mai de care mai frumoase, cu Mos Craciun in diferite ipostaze, si acest lucru m-a bucurat desi nu m-a surprins. Cele mai frumoase cadouri pentru mine sunteti voi, dragii mei corespondenti, din ce in ce mai multi si din ce in ce mai receptivi la mesajul acestei emisiuni. Cu drag, la sfarsit de an va inchin voua cele mai frumoase clipe ale vietii mele si va doresc ce imi doresc si mie: sentimente curate si liniste sufleteasca ptr 2004 si anii ce vor urma. Si desigur, multe emisiuni la care voi sa-mi fiti aproape ! Daca voi, cei care participati prin scrisori sau voi, cei care ascultati topul sentimental, ati considerat ca una sau mai multe dintre editii au fost bune , sau , dimpotriva, nereusite, atunci nu pot sa va fac decat o singura promisiune: voi incerca din rasputeri sa nu mai gresesc si sa fac totul din ce in ce mai bine. Sa nu uitati insa ca aceasta emisiune depinde in principal de voi, cei care practic ati creat-o si ati sustinut-o cu prezenta voastra directa sau indirecta timp de 6 ani de zile.. Va multumesc din suflet tuturor!
Hazard : Multumesc ptr felicitare, a ajuns cu bine. Si tie iti transmit cele mai bune ganduri si fie ca anul urmator sa iti aduca multe surprize placute si sa ramai acelasi corespondent de calitate!
Alexandra: a avea simpatie pentru fericirea altora presupune un suflet nobil si dezinteresat . Fericirea atarna mai mult de ceea ce este in noi decat de ceea ce-i in afara de noi. a iubi inseamna a gasi fericirea noastra in fericirea altora. Deci, daruieste un strop de dragoste si vei primi o mare de iubire. La multi ani!
Valentina: scrisoarea ta e aici, am citit-o, dar vom vorbi despre ea editia urmatoare. Esti una dintre cele mai proaspete corespondente ale emisiunii, sper, cu timpul sa ajungi sa fii una dintre cele mai vechi. E o onoare ptr mine ca si sufletelul tau se regaseste in ceea ce fac aici duminica de duminica.
Rainman: Ti-am citit scrisoarea, o vor auzi si corespondentii data viitoare. Indiferent de decizia ta, sunt sigura ca ai facut o alegere buna, daca inima te-a condus. Indiferent de ceea ce vei alege, ma bucur ca ai ales sa scrii la top sentimental si pot sa-ti promit, daca promiti si tu sa fii in continuare corespondentul meu, ca nu voib mai intarzia cu raspunsurile pentru tine. Daca am facut o intelegere, atunci iti doresc un an nou cu dragoste!
Claudia : Bine ai revenit, chiar ma intrebam ce e cu tine. Referitor la scrisoarea ta despre care vom discuta mai mult data viitoare, vreau sa iti spun ca nu are rost sa faci un compromis daca nu simti ca iubesti. Dar daca totusi ti-e greu sa iesi din aceasta situatie, asteapta sa pleci din localitate. Sunt sigura ca distanta isi va spune cuvantul. Iar daca acest lucru nu se va intampla, atunci va trebui sa fii ferma si sa-i comunici decizia ta. Continuarea relatiei v-ar face pe amandoi nefericiti. Imi doresc din suflet sa ne revedem, iar daca pleci as vrea sa primesc vesti de la tine. Iti doresc distractie placuta si mult curaj!
Alexa:este o noua corespondenta si sper sa fie alaturi de noi si in continuare, mai ales ca imi place foarte mult felul cum imi scrie. Data viitoare va voi prezenta-o si voua, oficial . Pana atunci imi permit sa cred ca aceasta nu va fi ultima ei scrisoare si ca, in curand vom schimba chiar si numere de telefon asa cum am facut cu multi dintre cei care imi scriu. Te astept cu drag! De la ea ptr mine si toti corespondentii un msg: mergeti cu bucurie pe drumul vietii si aveti grija de sufletele voastre, si o melodie
Fany Mercury: Ti-am urat si de ziua numelui tau numai bine, sarbatori fericite si nu uit, cred ca nici tu ca timpul nu reprezinta o bariera ptr o prietenie , nici macar faptul ca nu ne vedem des. Tot ce e mai bun ptr tine si ganduri bune! Pe saptamana viitoare!
De la Lorayn am primit o scrisoare care poarta data de 15 octombrie, in care ma anunta ca pleaca din oras, dar ca voi mai primi vesti de la el. Editia viitoare voi da citire cuvintelor lui, acum insa nu pot sa fac decat sa-i transmit ganduri bune si sarbatori frumoase, oriunde s-ar afla. Imi pare rau atunci cand unii dintre semenii nostri nu isi gasesc fericirea sau nici macar linistea pe care o merita cu prisosinta.
Mary-Ann: Tocmai din Egipt am primit o ilustrata, ea este una dintre norocoasele care va petrece revelionul in alta parte decat acasa. O experienta noua, o lume noua, imi spune ea si-mi ureaza sarbatori fericite.
Si de la Don am primit o felicitare si un semn ca nu a uitat ca exista top sentimental. Esti unul dintre cei mai simpatici corespondenti, poate ca te vei tine de cuvant si vei reveni printre cei care scriu frecvent la emisiune. Cu mult drag, iata si melodia pe care ai solicitat-o.

Noiembrie 2003

Raspunsuri la scrisorile primite pentru editia nr.221 a emisiunii Top Sentimental:

Hazard: ai dreptate si consider ca ai procedat foarte bine din toate punctele de vedere. astept sa ma mai suni când ai posibilitatea. si mie îmi face placere sa vorbesc cu tine. Eu zic totusi sa iei în seama sfatul meu si sa scrii în continuare la top. Nu are nici o legatura ce ti se întâmpla cu scrisorile pentru emisiune.Poti chiar sa-ti schimbi pseudonimul daca vrei si îti promit ca poti conta pe discretia mea.
Valentina:Da, îmi place scrisoarea ei dar mai ales curajul cu care îsi exprima punctul de vedere. De aceea, m-am gândit sa v-o citesc în întregime si sa va propun ca tema de discutie pentru data viitoare un proverb pe care ea îl considera, nici mai mult, nici mai putin, decât usuratic. Iata despre ce este vorba: Ma întrebi ce parere am despre tinerii care nu sunt constienti de valoarea timpului. Nu stiu daca eu sunt în masura sa dau un sfat, dar pot sa-mi dau parerea. De ce spun acest lucru, pentru ca si eu, la rândul meu am avut o adolescenta nonconformista si rebela în care nu existau totusi bauturi alcoolice sau tigari dar erau nopti în care ne distram foarte mult, întâlniri, tot felul de activitati care-mi retineau timp, poate mai mult decât era normal.Totusi, daca ar fi sa o iau de la capat as trai cu aceeasi inconstienta, pentru ca e vârsta la care îti mai permiti înca sa faci acest lucru. De fapt, timpul trece atât de repede încât niciodata nu avem timp suficient pentru noi, oricum ramânem cu regret în suflet si cu o senzatie de neîmplinire.Mai exista un proverb pe care e posibil sa-l stii si pe care nu ar trebui sa-l uite nimeni: CUM ÎtI asTERNI asa DORMI. Deci fiecare face tot ce considera el ca e necesar.Viata ca si dragostea e asemenea unei rulete rusesti. Te astept si saptamâna viitoare si îti multumesc!
Rainman: Bine ai venit la top! Ma bucur din suflet ca te-ai hotarât sa-mi scrii, chiar daca împrejurarile care te-au determinat sa o faci nu sunt deloc placute. Ma întrebi : oare cu cât evoluam mai mult, cu atât ne pierdem singurul sentiment care ne defineste ca oameni si anume bunatatea? Pai, dragul meu, cu bunatatea e cam asa: o ai sau nu o ai. Daca ai suflet bun nu poti sa te schimbi, nu poti deveni rau. Invers am vazut ca se poate dar asa nu. atitudinea ta, referitor la cele întâmplate ar trebui sa fie alta: daca ea nu te-a meritat, nu ai de ce sa fii trist, ai tot dreptul din lume sa iubesti din nou si sa cauti persoana potrivita. Sper ca, daca vei scrie în continuare la emisiune si daca o vei asculta, vei învata sa visezi din nou.

——————————————————————————–

Raspunsuri la scrisorile primite pentru editia nr.222 a emisiunii Top Sentimental:

Valentina: M-am gândit, de aceasta data, la atitudinea unor fete foarte tinere care sufera si-si spun ele însele: “am, sa zicem, 16 ani si nu am avut nici un prieten. Oare sunt chiar atât de urâta?Oare sunt lipsita de farmec? Ce ma fac daca n-o sa ma marit niciodata?”Cred ca este gresit felul în care gândesc aceste fete.În primul rând, este imposibil sa fii foarte urâta la o vârsta la care ai avantajul unic al tineretii si chiar daca nu ai un chip desavârsit, ai ochi minunati, par bogat sau o silueta frumoasa, fiecare om are ceva deosebitEu cred ca iubirea, prima în mod special, nu vine când o astepti cu nerabdare si ochi plini de disperare. Vine atunci când vrea ea, iar pâna atunci sunt multe de facut.Poti sa înveti, sa citesti, sa practici un sport. Cu cât acest sentiment te gaseste mai pregatit, cu atât ai mai multe sanse sa traiesti o poveste minunata. Iubirea nu tine cont de anotimp sau de vârsta, ea îsi alege momentul sa intre în viata ta. atât de la Valentina, care ma întreaba ce parere am despre aceste domnisoare care se tem de singuratate.Nu pot sa spun decât ca ai dreptate si ca e mare pacat sa- ti petreci anii cei mai frumosi plângând dupa ceva ce va veni oricum la un moment dat. De obicei, persoanele care nu au o relatie sunt timide, nu au încredere în fortele proprii si nu sunt sociabile. Iar daca au un defect fizic nu fac nimic pentru a-si pune în valoare calitatile si traiesc apasate de nefericire si de complexe. Viata e frumoasa, dar numai daca stii sa ti-o faci astfel, daca iei decizii bune în momente de cumpana. Timpul vrem, nu vrem, merge înainte, iar anii se duc în nesiguranta si tristete.De ce sa se întâmple astfel, când totul ar putea fi diferit? În fiecare zi am putea gasi un motiv de fericire, daca încercam sa cautam.
Mary-Ann: Ca si majoritatea adolescentilor, eu sunt una dintre cele care merg prin baruri, dar acest lucru nu înseamna ca îmi neglijez activitatea scolara. Uneori iau cartile cu mine chiar si acolo. Când nu mai am nimic de facut, ies la un suc cu prietenii si un bar este locul potrivit. Eu cred ca fiecare generatie are modul ei de a se recrea si noi nu avem nici o vina ca acum câtiva ani nu erau la moda barurile sau ca le erau interzise adolescentilor. Desigur, sunt contra bauturilor alcoolice, dar nu neg ca ma simt bine acolo unde merg si prietenii sau colegii mei. Nu consider ca pierd timpul, dimpotriva, am ocazia sa cunosc oameni noi si sa aflu lucruri care ma intereseaza, indiferent de natura lor. stiu ca la cealalta extrema sunt consumatorii înrati de alcool, care nu au însa nici o legatura cu noi, sunt pur si simplu persoane care si-au ratat viata si care nu au o educatie.
Love and tears: Linistea ma înconjoara ca o plasa si nu reusesc sa ma gândesc la altceva decât la prapastia din mine. Ma întreb cu ce as putea sa umplu un gol, o lipsa, o durere. Poate doar cu amintirea pasilor ei care se auzeau în linistea noptilor de iarna, atunci când o asteptam ca pe o minune. Casa mea nu mai parea atunci atât de mare, iar viata mea nu mai era atât de searbada.Nu credeam sau nu îndrazneam sa ma gândesc la faptul ca sentimentele se pot schimba, ca oamenii sunt supusi greselii, ca limita dintre fericire si nefericire este aproape invizibila. Ea venea la mine cu sufletul plin de speranta, cu veselia întiparita pe chip si credea ea, suficient de îndragostita de mine încât sa-si permita un legamânt pe viata. Sfârsitul l-a adus tot ea. Curios, nu? si totusi, adevarat. a venit, într-o dimineata, tremurând, cu mâinile reci, hotarâta sa-mi vorbeasca. Entuziasmul meu a disparut complet atunci când mi-a marturisit ceea ce facuse. Soarele meu, dragostea mea, singurul meu punct de sprijin în Univers, m-a înselat. Ma iubea, da, dar facuse o greseala pe care o regreta deja. Era sincera cu riscul de a ma pierde, dar nu mai putea sa ma priveasca în ochi si sa-mi ascunda ceea ce facuse. si asa lumea mea s-a naruit. si nu oricum, ci peste mine, peste sufletul meu care trecuse de la extaz la agonie. Inima îmi spunea ca niciodata nu va mai fi la fel, fara ea, dar mintea îmi cerea sa nu iert. a plecat încet, sperând ca o voi opri si ca, din dragoste, o voi ierta. Dar eu eram mut si doar ochii mei tristi mai dezvaluiau furtuna din mine. Sa o iert, ar fi însemnat sa fie în continuare a mea si sa uit de mine; sa o resping, înseamna ceea ce sunt acum: o umbra a celui care am fost, un nefericit care va uita, cu timpul, sa iubeasca.

——————————————————————————–

Raspunsuri la scrisorile primite pentru editia nr.223 a emisiunii Top Sentimental:

Ileana Stoica: Nu exagerez deloc atunci când spun ca scrisoarea dumneavoastra m-a emotionat si mi-a dat mai multa încredere în fortele proprii. Din când în când am si eu nevoie sa aud ca exista persoane carora le place emisiunea mea, ca sunt oameni care înteleg ceea ce fac si ca din toata perseverenta mea din toti acesti ani a iesit ceva frumos. Iata, pentru cei care ne asculta, ce mi-a scris doamna Ileana Stoica.
Va multumesc din suflet si va marturisesc ca, datorita unor scrisori asa ca a dumneavoastra, nu regret nici o secunda faptul ca am ales aceasta meserie si ca m-am straduit, de sase ani, sa fiu aici. Va astept si cu alta ocazie si ma bucur sa va simt aproape de acum înainte.
Vasile Petcu: Multumesc pentru urari! Referitor la tema de saptamâna trecuta, Vasile spune asa:Cuvântul care îi caracterizaza pe tinerii cu vârste cuprinse între 15-25 de ani este teribilism. Sa-ti petreci week-end-ul la bar , în discoteca si înapoi la bar, e un sablon. Daca nu te lauzi ca ai baut o lada de bere ca baiat, sau fetele, ca au pacalit nu stiu ce tip sa le plateasca ce au consumat si sa le plimbe cu masina, atunci esti considerat fraier sau fraiera. Femeile au devenit mai agresive si mentalitatea lor e în schimbare, barbatii sunt din ce în ce mai slabi. Nu zic ca un pahar doua de alcool strica dar sunt multi care beau în exces. De ce fac acest lucru? Pentru ca trebuie sa fie creativi, amuzanti, îndrazneti pentru a cuceri si a lupte cu un posibil rival. Cam toti tinerii care îsi petrec timpul liber prin aceleasi locuri, si- au format si o educatie colectiva, adunând idei pe care le considera de folos pentru ei. Spuneam ceva de agresivitatea fetelor! Nu suport fata care înjura ca un birjar. atrag atentia când e cazul sau devin ironic.Ma dezgusta si pustoaicele de 13-15 ani care etaleaza o sexualitate care nu le apartine. am o cunostinta care îsi risca integritatea fizica de dragul unui suc sau al unui drum cu masina. De mentionat ca tipii nu sunt tocmai….. cuminti. Tinerii nu accepta sfaturi. Daca nu sunt de acord, nici macar nu asculta ce ai de spus. si probabil, dupa aceea nici nu vor recunoaste ca au fost avertizati. Pur si simplu se simt bine când te contrazic. Tot acest comportament nu implica si confruntarea cu viata de adult. Ma refer la obligatii, o slujba s.a.m.d.Cand ai bani si tot ce vrei de la mama, nimic nu te împiedica sa te manifesti liber: singurele griji sunt scoala si gasirea unei perechi cu care sa exersezi comunicarea sub toate formele. Ca o concluzie, se stie ca poti devia cursul unei ape dar nu poti lupta cu o ploaie torentiala! De ce? Te ia prin surprindere, joci dupa regulile ei si apoi pleaca într-o clipa, asa cum a venit. Dupa ce am terminat liceul ma întrebam ce voi face, stiam ca nu voi depinde de parinti ptr totdeauna. O facultate însemna un pas catre viitorul meu. Dar ptr unii acesta nu e decat un prilej de prelungire a unei perioade libere de griji.Chiar statutul de student este un lux, tinerii se duc la facultati cu renume, nu conteaza daca le place sau nu, cât mai departe de casa. Daca în timpul ultimelor studii nu vor reveni la realitate, tot vor descoperi, în final grijile propriilor existente.
aceasta a fost parea lui Vasile Petcu la tema propusa de Valentina. Cunosc toata muzica despre care mi-ai scris, însa, personal, nu mai sunt dispusa sa o înteleg. Pe mine ma defineste ceea ce exista în emisiune. Multumesc ptr scrisoare, sper ca vei mai scrie.
Bruma: Spui ca mi-ai mai scris o singura data acum doi ani, dar scrisul tau mi se pare foarte familiar. De înteles, te înteleg foarte bine si cred ca si ceilalti ascultatori o vor face.
Valentina: Eu cred ca sunt multi oameni culti, bine pregatiti profesional care nu stiu si nu sunt în stare sa se descurce în libertate, traind mereu cu spaima concurentei sau cu nesiguranta zilei de mâine. atitudinea lor este asemanatoare cu a robilor care au fost eliberati si nu acceptau acest lucru. În socialism,din câte am citit si am auzit, românii erau scapati de grija de a cauta un loc de munca, ajungeau sa-si piarda deprinderea de a-l mai cauta, de a lupta si de a munci ptr a-l pastra. Efectul era unul negativ: oamenii devenisera nepasatori, lenesi, dezinteresati. Munca la gramada de atunci a sters românilor sentimentul raspunderii. Dupa parerea mea, omul adevarat, omul liber, se defineste prin responsabilitatea asupra faptelor sale.
Englishman: cu doua scrisori. Spui ca sunt ca o apa de munte transparenta si linistita si asta îi atrage pe oameni în jurul meu. O iau ca pe un compliment, multumesc si ptr urari. Îmi pare sincer rau ca nu m-ai gasit, problema e ca eu nu am un program fix. Libertate e starea în care ma aflu, datorita mamei mele care mi-a oferit sprijin, ajutor si aparare, astfel încât pot fi eu însumi, fac tot ce vreau fara sa-i deranjez pe cei din jur si ma sustine sa-mi gasesc fata cu care sa traiesc tot restul vietii mele. Cred ca daca as pierde-o pe mama, as fi aproape pierdut. Tata s-a limitat sa existe, nu pot vorbi despre el.

Octombrie 2003

Raspunsuri la scrisorile primite pentru editia nr.218 a emisiunii Top Sentimental:

Englishman: La MULtI aNI PENTRU 25 SEPTEMBRIE, îmi pare rau ca nu am reusit sa fac aceasta urare decât cu întârziere. Îti doresc sa ai parte de bine si ca viata ta sa gaseasca sensul pe care ti-l doresti!am în fata scrisoarea ta din saptamâna când nu s-a mai facut posta emisiunii.aveai un ton optimist, nu stiu daca s-a schimbat ceva din acel moment.”Dragostea raneste, da, atunci când sentimentul nu este reciproc. atunci ea se transforma în obsesie. acelasi sentiment, împartasit, deschide sufletul.”
Valentina: Este o noua corespondenta care sper ca nu si-a pierdut rabdarea asteptand raspunsul la scrisori. Valentina, îti multumesc pentru cuvintele frumoase dar mi-as dori tare mult sa nu mai fi atât de formala. Între mine si corespondentii mei a fost mereu o legatura apropiata astfel ca îmi poti scrie tot ceea ce gândesti în stilul tau, fara a-ti fie teama ca folosesti un limbaj simplu.Îti spun acest lucru pentru ca am simtit ca te straduiesti sa folosesti un nivel de exprimare care nu este necesar.Sa ne întoarcem la prima scrisoare din care am ales: “amintirea e o umbra a trecutului care se propaga cu aceeasi intensitate peste ani, penetrând mantia de profunda meditatie a timpului. Timpul este arta de a modela destinul omului. Ziua e pagina pe care vântul sortii o îndoaie, e pagina din cartea existentei.adolescenta este izvorul de apa vie ce sapa în piatra existentei, pentru a deschide drumul spre maturitate…” În ceea ce priveste cea de-a doua scrisoare, e adevarat în parte ceea ce spui, anume ca “Succesul unei casnicii depinde, în primul rând, de gasirea partenerului ideal sau de a fi tu însuti un partener ideal.” am o întrebare, la final: esti casatorita?
Mary-Ann:am o întrebare pentru corespondenti “Ce este mai trist: sa cauti un ideal întreaga viata si sa nu-l gasesti niciodata sau sa-l gasesti si sa-l pierzi fara sa te bucuri de el?” as vrea sa cunosc parerea voastra, spune corespondenta mea si eu o sustin pentru ca mi-ar placea sa aflu care este raspunsul vostru. Referitor la tema emisiunii, eu cred ca a iubi înseamna a juca la ruleta ruseasca.Niciodata nu stii daca vei câstiga sau vei pierde. Dragostea m-a ranit de atâtea ori încât nici nu mai stiu daca e bine sa râd sau sa plâng atunci când am o deceptie. Câtodata cred ca îmi place sa-mi provoc singura suferinta si de aceea ascult vocea inimii, niciodata glasul ratiunii.Viata? Nu m-a învatat nimic, ea doar m-a ajutat sa constat când si unde am ajuns. Dragostea?Da, ea m-a ajutat doar sa tradez si sa-mi doresc perfectiune. Sufletul meu era deschis înca de dinainte de a cunoaste iubirea. Inima avea propria ei libertate care nu stia de legi sau de capcane, cum aveam sa constat, o libertate prost înteleasa. abia acum am descoperit ca suferinta mea nu e din vina lui, ci e doar o consecinta a daruirii mele spirituale neconditionate. Mary-Ann, nu pot sa spun ca sunt sau nu de acord cu ceea ce gândesti, stiu doar ca viata ne rezerva multe surprize si ca, într-un moment mai târziu sau mai devreme, poti gasi ceea ce cauti. Pâna atunci, iubeste, dragostea ne înnobileaza, da sens vietii si ne ajuta sa visam.
Don: Dupa tot ce mi s-a întâmplat, de fapt, tot ce ni s-a întâmplat, ma trezesc noaptea si ma întreb: oare ea nu simte nimic? Oare chiar e posibil ca noi, oamenii sa fim actori atât de buni când ne propunem sa ne jucam cu sentimentele cuiva si atât de patetici si neajutorati atunci când suntem parasiti? Nu i-am cerut nimic, nici macar o promisiune, nici macar sa-mi fie fidela. am vrut doar sa fie lânga mine, atât cât inima ei de gheata i-ar fi permis. Dar sa stiu ca momentele acelea, în care era doar a mea, se vor repeta pâna când ea singura îsi va dori sa nu mai plece. am crezut atat de mult în ea, în cuvintele ei pe care eu le întelegeam mereu asa cum îmi doream si mi se parea ca am descoperit noul sens al vietii mele. Într-o zi însa, a disparut ca si cum nici nu ar fi existat în viata mea niciodata. Fara un cuvânt, fara un ramas bun, fara o motivatie, ca si cum, dupa ce si-a jucat rolul, a coborât de pe scena si s-a pierdut printre milioane de suflete ratacite.Ma pomenesc uneori ca îi soptesc numele, ma vad uneori lacrimând, ma trezesc noaptea si mii de întrebari ma coplesesc: oare chiar nu-i pare rau?si cuvintele ei?…si amintirile noastre?…Un singur raspuns ma obsedeaza: pentru ea a fost un joc. Ea nu stie sa iubeasca.Cine e vinovat ca alaturi de mine nu a învatat acest lucru?Eu…da, eu sunt singurul vinovat.si ea m-a pedepsit.
Alex: Iata o revenire la Top Sentimental, dupa atât de multa vreme. Corespondentul meu spune asa: De curând, m-am întors din Italia. Locuiesc în Roma de ceva vreme si cu toate acestea, deseori ma bate gândul sa ma întorc în tara mea, în orasul meu. Prietenii mei de acolo dar si cei de aici, îmi spun ca aceasta ar fi o decizie care nu m-ar avantaja. si au dreptate pâna într-un anumit punct, dar ei nu stiu ca aici eu am trait momente unice.Eu am trait aici povesti de dragoste atât de frumoase încât nu le pot uita. Toate trairile mele sunt legate de locuri, de oamenii de aici. De pilda, acum când va scriu, stau pe o banca în Gradina Publica. Este chiar banca pe care obisnuiam sa-mi pierd timpul alaturi de baietii si fetele care-mi erau amici. Era perioada studentiei iar eu eram atat de constient de tineretea mea, încât traiam orice clipa cu maxima intensitate si nu-mi era teama de consecinte pentru simplul fapt ca nu le luam în calcul. si-mi amintesc si de Miruna, sora unui tip care facea parte din grupul nostru. Era blonda, înalta, cu ochii mari, albastri, tacuta si mai mereu gânditoare.Din prima clipa am fost atras de ea si chiar am început sa o vrajesc, cum spuneam pe atunci, cu scopul clar de a o cuceri. acest lucru însa parea a nu fi posibil. Desi ma placea si nu putea ascunde asta, Miruna era o fata inteligenta. Ea stia ca eu ma joc si nu renunta nici o clipa la aparenta ei dura.O luna întreaga am încercat sa o fac sa fie a mea. I-am adus flori, zeci de buchete, i-am spus poezii, i-am cântat, am facut tot felul de pozne, fara succes.Simteam ca pierd teren, iar ea era atât de frumoasa! O singura data mi-a zâmbit, iar eu am înteles ca eram pierdut. Începusem sa ma îndragostesc, iubirea ei nu mai reprezenta o provocare, era o necesitate. Într-o zi nu am mai rezistat, m-am dus la ea si am sarutat-o. Spre surpriza mea, nu s-a împotrivit, ba mai mult, în acea noapte am ramas împreuna. a doua zi, nu mai era lânga mine. Ma anunta, într-un biletel ca a plecat în alt oras.”Cauta-ma când vei fi sigur ca dragostea nu înseamna doar un joc.” Mi-a parut rau ca a procedat asa, chiar cred ca am suferit. Dar stiti ce?Nu am încercat sa o gasesc pentru ca avea dreptate…Eu nu stiam ce vreau.acum, însa, dupa atâtia ani, ma bate gândul sa o sun. Oare s-a maritat, are copii? Îsi mai aminteste de mine?…Mi-e teama sa descopar ca inima ei apartine altcuiva…

——————————————————————————–

Raspunsuri la scrisorile primite pentru editia nr.220 a emisiunii Top Sentimental:

Ce este mai rau: sa alergi toata viata dupa un ideal si sa nu-l gasesti niciodata sau sa-l gasesti si sa-l pierzi?
Valentina: îmi spune asa: Nu am întâlnit pâna acum acea persoana în care sa am încredere, care sa aiba aceleasi aspiratii ca si mine, sa ma determine sa prelungesc o eventuala relatie de prietenie.Cred ca oamenii din jurul meu sunt nerecunoscatori, schimbatori, prefacuti, fug de încercari si cauta numai sa câstige. atât timp cât le faci bine, sunt alaturi de tine, când ai nevoie de ceva, dispar. Referitor la tema emisiunii, pot spune ca pentru ca un tânar sa obtina succesul adica sa ajunga la un ideal, trebuie sa fie bine pregatit, sa cunoasca valoarea reala a posibilitatilor sale si sa aiba sansa de a se face necesar. Nu e suficient sa ai o calitate ca sa câstigi.si totusi se întâmpla sa ajungem uneori la scopul propus, cu multa vointa, ambitie si mult curaj. Din neatentie, într-o secunda, putem pierde totul. De aceea, cred ca pentru a progresa, pentru a ne atinge idealurile într-un timp cât mai scurt si sa profitam cât mai mult de rezultate, trebuie sa ne învingem propriile slabiciuni. Valentina, ai niste principii de viata sanatoase, e bine pentru tine daca si crezi în ele.

Septembrie 2003

Raspunsuri la scrisorile primite pentru editia nr.217 a emisiunii Top Sentimental:

Englishman: “Ca o evadare din aceasta lume, ca un loc ferit de raul inconjurator, exista aceasta emisiune la care particip si eu pe langa altii. Trebuiau sa existe si oameni ca si cei de aici, altfel nu ar mai fi fost comparatie intre bine si rau. Cei care isi exprima cu sinceritate starea sufleteasca obtin echilibrul interior. aceste ganduri sunt exprimate in urma aparitiei lui Emanuel in studio. Faptul ca nu vrea sa-si arate sentimentele fata de persoana iubita, desi este un sensibil, imi provoaca amaraciune.” Despre Emanuel nu pot sa spun mai mult decat s-a spus. Daca ajungi sa-l cunosti cu adevarat, reusesti sa-l intelegi. In felul lui are dreptate, viata nu i-a oferit surprize placute atunci cand si-a aratat sensibilitatea.
Lacrima de cristal: Povestea ta, in parte sau in totalitate, este inspirata dintr-o alta lucrare. Permite-mi deci sa nu citesc decat ultimul paragraf si nu te supara pe mine, dar cred ca poti scrie ceva original si astept. “Va veni o vreme cand, singuri pe lume, ne vom misca stangaci, lovindu-ne de lucruri devenite in buna parte inutile, dar pline de amintiri, ca niste trandafiri care ne inteapa si care dupa un timp se usuca.”
Hazard: am primit ce mi-ai trimis prin intermediul lui Cristi, si daca Irina va veni la mine va primi cadoul tau. De la Hazard am primit doua poezii si voi citi una dintre ele:
“Tu esti o umbra, eu sunt o zare
Tu esti un tarm, eu sunt o mare,
Tu esti o noapte, eu sunt o stea
Iubita mea.
Eu sunt un rege, tu o regina,
Eu sunt un haos, tu o lumina
Eu sunt o harpa lasata-n vant
Tu esti un cantec pe pamant.
Tu esti o zana, eu sunt un soare
Eu sunt un fluture, tu esti o floare
Eu sunt un templu, tu o visare,
Iubirea mea.”

Fany Mercury o felicita din tot sufletul pe alexandra pentru curajul de a lua atitudine.
“atat timp cat noi singuri ne ingropam adevaratele valori, scrie el, sa nu asteptam de la altii sa la scoata la suprafata!alexandra a deschis un subiect care ar trebui dezvoltat in continuare si, in nici un caz incuiat undeva si uitat. ar trebui sa fie tema de gandire mai ales atunci cand acceptam umilinta din partea Occidentului.Eu zic ca nu intamplator, de-a lungul timpului, toate marile puteri militare care au incercat sa ne cucereasca s-au lovit ca de un zid in tentativa lor, fiind siliti sa se retraga; nu intamplator, desi suntem inconjurati de state de origine slava, noi am reusit sa ne pastram latinitatea, eu cred ca suntem protejati de divinitate si, dupa cum spunea alexandra, vom reusi in final sa renastem precum pasarea Phoenix, din propria cenusa.” Tot de la Fany am primit si cateva cugetari care poarta semnatura lui Nicolae Iorga: “Cel mai rau om e acela care nu poate fi bun nici cand e fericit.* Tacerea are glasurile ei de intelepciune: ascult-o. Dobanda imprumuturilor sufletesti trebuie sa fie recunostinta. * Dupa furtunile sufletului ca si dupa ale naturii, invie flori ce se credeau uscate.*Soarele rasare nu ca sa apuna ci ca sa lumineze pana apune.”
Loren: Simt ca ti-ai schimbat parerea de acum doua saptamani si nu te condamn daca e asa.Dar sunt datoare sa dau o sansa tuturor si mi-am facut din asta un scop. Ii voi transmite alexandrei felicitarile tale si voi pastra scrisoarea de la tine alaturi de toate celelalte. Iti multumesc si te astept inapoi atunci cand crezi tu ca e bine.
Magicianul: Nu trebuie sa ai talent de magician ca sa simti viata. Ca sa simti urmarile atunci cand existenta ta se schimba la 180 de grade. Imi spun, inca surprins de transformare: acum o luna, acum un an, totul era altfel. Cu un timp in urma imi plangeam nefericirea si strigam in cele patru colturi ca voi cauta un ideal.Prietenii mei spuneau ca sunt nebun, ca nu am sa gasesc niciodata ceea ce mintea mea de adolescent, crease intr-un moment de exaltare. am ratacit prin timp si aproape ca-mi pierdusem ceea ce credeam a fi drumul spre implinire, ajunsesem sa-mi scriu visele ca sa nu le uit si sa-mi adun faramele de bucurie pentru a le transforma in disperare. Si totusi exista miracole. Si totusi ne asculta cineva.Tot ce trebuie sa facem este sa strigam suficient de tare ca sa fim auziti.Va spune acest lucru cineva care nu a crezut niciodata ca visele se pot implini, va spune toate acestea doar un om simplu, umbrit de stralucirea altora. Dintre toate, cred ca uitarea este cel mai greu sentiment, dusmanul clipelor care te-au definit candva. Sa uiti de tine, sa nu mai speri, inseamna sa mori incet constient de ceea ce ti se intampla. De aceea, cred ca suntem datori sa incercam pana in ultima zi de viata si sa furam destinului orice tentativa de scapare.Ma bucur foarte mult ca ti-ai gasit linistea Magicianule. Te inteleg poate si pentru ca stiu ce simti.Cred ca viata in sine este un paradox. Te astept cu drag si alta data cu vesti bune.
Don: Pentru ca mai mereu aveam ocazia sa folosesc internetul, am hotarat sa profit de aceasta oportunitate si am inceput sa-mi caut persoane cu care sa pot vorbi, în speranta ca imi voi face prieteni si ca, din intamplare, poate voi reusi sa gasesc pe cineva special care sa-mi umple zilele de singuratate. Eram singur pentru ca asa-mi doream, nu simteam nevoia unei prezente feminine care sa nu imi aduca pasiunea unei povesti frumoase de iubire. Si asa am inceput sa caut…am inceput sa ma intalnesc cu diferite persoane care m-au dezamagit: unele mai mult, altele mai putin.Brunete, blonde, roscate, toate mi se pareau la fel: pline de pretentii care cereau mult fara a fi capabile sa daruiasca dragoste neconditionata. Pana cand, la un moment dat, am intalnit-o pe ea.Scria atat de frumos, parea atat de sincera si de sensibila incat mi-am zis ca as fi un prost sa las o asemenea femeie sa plece din viata mea. Cativa ani am discutat prin intermediul calculatorului, un aparat care se transformase in prietenul meu cel mai bun, pentru ca imi stia toate secretele, pentru ca era calea mea de a ajunge la ea. Ne potriveam in toate, eu si adina. aveam acelasi gusturi, ne placeau aceleasi filme, aceeasi muzica. aveam chiar aceeasi orientare politica. Eram convins ca intre noi exista ceva special. Si probabil si ea era convinsa de asta pentru ca imi facea tot felul de promisiuni pentru atunci cand ne vom intalni. Si totusi, desi distanta dintre noi nu era mare, amanam amandoi, constant, momentul final, nu ne grabeam sa facem cunostinta. atat eu, cat si ea ne temeam ca, odata cunoscandu-ne, magia dintre noi nu va mai exista.Intr-o zi, ne-am vazut.Prima oara nu mi-a placut. Mi se parea ca as putea intalni femei mult mai frumoase decat ea. Desi am sarutat-o, de dragul timpului petrecut impreuna, mi-am propus sa o includ in categoria celor cu care nu as avea niciodata o relatie de durata. Stiam ca ea ma place, o simteam tremurand in bratele mele de fiecare data cand o atingeam. Stiam ca poate fi a mea oricand sinu mi se mai parea interesant. asa ca am inceput sa ma port cu ea la fel ca si cu celelalte. Uitam de intalniri, uitam sa o caut si inventam tot felul de scuze puerile atunci cand se intampla sa stam de vorba. Ea nu spunea nimic, dar o simteam ca sufera.Si credeam ca nu imi pasa, sau poate ignoram cu buna stiinta faptul ca inima mea imi trimitea avertismente.
Intr-o zi, ca din senin, a disparut. acesta a fost momentul in care mi-am dat seama ca aveam o problema. Lumea mea nu mai era aceeasi fara ea. Mi-a luat un timp, totusi, ca sa recunosc acest lucru.Imi lipsea iubirea ei, sprijinul pe care mi-l oferea si sensibilitatea care m-a cucerit. Ii duceam dorul si cand am inteles, prea tarziu, poate, am inceput sa o caut. De atunci, pentru ca nu am retinut mai nimic concret despre ea, o caut pe internet.
Si inima imi tresare ori de cate ori numele ei, adina, imi apare in fata ochilor. De fiecare data am cautat degeaba. Recitesc, iar si iar, toate mesajele ei si incerc sa imi imaginez ca ea este undeva, acolo si-mi raspunde zambind…

August 2003

Raspunsuri la scrisorile primite pentru editia nr.214 a emisiunii Top Sentimental:

Yago: am primit plicul cu pozele, in aceasta saptamana ti le voi trimite inapoi.Mã intrebi despre mine. Pot sã-ti spun doar ca m-am nascut pe 9 martie 1978. Varsta o poti calcula singur. Multumesc pentru dedicatie, am retinut-o si mesajul ei deasemenea.Vreau sã te asigur ca sunt alaturi de tine si sper ca vei trece cu bine peste aceastã incercare. am primit de la Yago si cateva cugetari cum ar fi:”Cea mai cumplita dintre toate fiintele este omul orbit de patimi.”O mare pasiune nefericitã este un bun mijloc de a deveni intelept pe viitor.” Dragã Yago, referitor la poezii, cred ca trebuie sa fii mai atent la rima, ritmul si masura versurilor. E un lucru important. astept sa-mi trimiti si povestirile despre care mi-ai spus.
Englishman:Ce sã inteleg din scrisoare, dragã Englishman ca vrei sa iti declari si sa iti sustii orientarea?Daca esti foarte sigur pe ceea ce simti poti face publica preferinta ta. Eu nu vad nici o problema, doar ca trebuie sa te gandesti bine daca esti sigur si suficient de puternic sa-ti aperi principiile si sa lupti contra celor care iti vor fi impotriva. Tu alegi.Sper cã ai trecut cu bine peste problemele de la locul de munca. Mesaj ptr Soledad: Da mai putina atentie amanuntelor si zambeste, nu simti mangaierea vantului prin fereastra prin care se vede viitorul?
Lacrima de cristal: “Vreau zambetul, vreau fericirea si caldura care se ascundeau intr-un fulg de nea.Mi-e dor de ea.S-a transformat in vantul care-mi mangaie fata si parul, in ploaia care imi acopera lacrimile si imi uda sufletul in locul atingerii ei, pentru a ma face, pentru o secunda, fericit. Un fulg e zapada, o stea, o lacrima, un trandafir rosu, toate le regasesc in ea.Ea a devenit preaplinul in golul meu de dinainte, ea e viata, ea e fericirea, ea e totul.Dar iubirea ei a murit sub cuvinte, iar pe ruinele sufletului meu au crescut trandafiri rosii pe care as vrea si azi sa ii daruiesc, dintr-o mare dragoste.Sufletul imi este strapuns de fulgii de zapada si singura alinare este amintirea ei.Toate revin si se zbat in mine: soapte, lacrimi, iubire dar simt ca am pierdut drumul spre ea.Stii ceva?Inca o mai iubesc.O iubesc si mai stiu ca i-am spus acest lucru prea tarziu.Mi-e dor de ea si tot ce mai pot face e sa plang.Dar lacrimile mele sunt prea grele si nu le pot plange, le pastrez in inimasi le simt cum ard.”
Hazard:Hotarul tau de foc, iubire, l-as pasi descult, in dansul avantat de pasiune al sufletului. Marea ta as sorbi-o toata in sarutul de luna al noptii. Mi-am gonit orice gand ca sa te las pe tine sa intri cu aripile deschise inauntru.In fata noastra timpul ramane mut de uimire si indragostit, incetineste…Primavara mi se asterne la picioare reinviind cu fiecare clipa. as dori ca strigatul meu disperat de iubire sa se ridice la cer pentru ca ea sa-l poata auzi, as dori sa o pot tine de mana ca sa ma simta aproape as dori sa o pot saruta, sa-i simt dulceata buzelor moi, dar totul este imposibil.va veni poate o zi cand visele mele vor deveni realitate. Sunt nopti in care cerul mi se pare pustiu, cu stele reci, moarte, intr-un univers absurd.Doar noi, in marea noastra singuratate ne zbatem intr-o planeta neagra, nesemnificativa.Sunt nopti cand cerul e plin de semnele iubirii, ca si cum, de pe o stea pe alta fiinte care nu s-au vazut niciodata se cauta, se simt, se iubesc…Povestea asta ridicola e ca si viata noastra, o luam mereu de la inceput, cu aceleasi idealuri, doar norocul ni se schimba.Poate ca acolo sus dragostea e altfel.DaCa aici dragostea e uneori apasatoare si intunecata, acolo devine luminoasa si transparenta.Toate incercarile noastre, izbutite pe jumatate, gesturile zadarnice, visele pierdute, totul se implineste acolo, se amplifica,se imparte…Undeva unde nu exista rau, tot ce-i frumos devine realitate.

Iulie 2003

Raspunsuri la scrisorile primite pentru editia nr.208 a emisiunii Top Sentimental:

Hazard:”Iata ce înteleg eu prin momente magice: speranta, dorinta, iertare, bunatate si frumos. În mintea omului sunt tot felul de capcane, lucruri greu de înteles, inutile de fapt. Sunt persoane care se deschid în anumite momente. De aceste sclipiri se bucura artistii, savantii, marii inventatori, slujitorii bisericii si, uneori, noi, oamenii de rând. Revelatiile, clarviziunea si ideile sunt rezultatele acestor momente magice. Noi visam la magia tainelor sufletesti sau cosmice. Fara sa vrem, acestea ni se dezvaluie în momentele de visare, de iubire si de credinta. În aceste clipe ne simtim mai usori, mai drepti, iubiti si acceptati.”
Multumesc pentru vestile despre tine; e adevarat, dupa Englishman si Octav, tu esti cel mai vechi dintre corespondenti. Nu stiu cum sa facem cu ziarul, cred ca tot prin Cristi voi încerca sa-ti transmit ceva. În rest, te asigur de toata prietenia mea si sper sa treci cât mai curând peste probleme.
Soledad: “Uneori mi se pare ca viata noastra e scrisa cu creta, apoi stearsa cu buretele. Momentele magice sunt atunci când o iubire se împlineste si, credeti-ma, de aceste momente au parte doar cei norocosi. ar fi fantastic ca în aceasta lume sa fie multe momente magice. astfel, poate nu ar mai exista suferinta. Nu de mult, am fost foarte fericita dar totul s-a spulberat si s-a pierdut într-un nor de fum. De obicei, când iubim cu sinceritate, pierdem. am iubit, nu neg, a fost ca un vis din care nu-mi doream sa ma trezesc. Când, totusi, s-a întâmplat acest lucru, fara voia mea, realitatea m-a lovit, nemiloasa. Mi-a spus adio si asa a început suferinta mea care va dura o eternitate. Mi-am cladit o lume a mea si el a distrus-o ca pe un castel de nisip. acum ratacesc prin lume cu inima frânta.Vocea si cuvintele tale m-au facut sa merg mai departe.” Ma bucur ca ai gasit puterea sa mergi înainte si multumesc pentru cuvintele tale.Referitor la rugamintea ta, ma voi interesa. Daca raspunsul va fi afirmativ, te voi anunta.
Octavian: “Un moment cu adevarat magic este trecerea de la copilarie la adolescenta. Desigur, acesta este un proces care are nevoie de timp, dar momentul se concretizeaza la aparitia primei iubiri, ceva ce nu se poate uita toata viata. În ceea ce ma priveste, stiu ca, desi era cu mine zi de zi, am devenit constient de prezenta ei abia când am avut ocazia sa fiu cu ea, în afara scolii. Eram, deci, colegi de clasa si ea era doar ancuta. Dar, dintr-o seara, totul s-a schimbat. am descoperit multe detalii care m-au facut sa o privesc cu mai multa atentie. am vazut apoi fata frumoasa, cu trup armonios. Cu ochi de azur si par blond, matasos, care îmi stârnea dorinta de a-l mângâia. O priveam în tacere si în inima mea era o furtuna de sentimente noi, confuze, contradictorii si apasatoare. Eram pur si simplu naucit. Ba chiar, mult timp dupa aceea, am trait cu convingerea ca m-am facut de râs. Ea mi-a spus apoi ca sunt dulce si asa am constatat ca a simtit ce am simtit si eu. am râs amândoi, plini de întrebari nerostite. am descoperit împreuna o alta parte a vietii, în care inocenta ramasese undeva, în urma. aveam sufletele pline de bucurie, dar nu una copilareasca, ci o bucurie tematoare, plina de entuziasm. Eram nedespartiti, dar, când, totusi se întâmpla sa nu ne întâlnim, ne cautam instinctiv. apoi a urmat despartirea, dupa un an. am cunoscut durerea care mi-a zdrobit inima si furia neputintei de a face ceva concret. La urma, am învatat ca si asta face parte din ceea ce se numeste, mult prea simplu, iubire.” Octavian îmi mai spune: “Sa ramâi asa cum esti: vocea de catifea de la Radio Galati.” Multumesc si astept vesti de la tine.

——————————————————————————–

Raspunsuri la scrisorile primite pentru editia nr.209 a emisiunii Top Sentimental:

Uneori, viata ne rezerva nenumarate surprize. alteori, timpul trece prea încet si fara evenimente deosebite. În aceste situatii, tânjim dupa liniste sau dupa neprevazut. Suntem noi, oamenii, niste fiinte mereu indecise, nemultumite sau e ceva normal sa nu traim mult timp cu aceeasi stare de spirit? Raspuns la aceasta întrebare au trimis, la aceasta editie, corespondentii emisiunii.
Fany Mercury: De la tine am primit o selectie de cugetari semnate Nicolae Iorga. Îmi spui ca, desi nu ai mai scris de mult, ai ramas acelasi ascultator fidel. Ma bucur si îti urez, cu întârziere, “La multi ani!”.
*De cele mai multe ori traieste în tine numai o parte a sufletului tau.* Înconjoara-te cu un zid de dragoste si mai arunca pe deasupra pâinea hranitoare a milei.* Ce chin ar fi sa fii singurul nemuritor între oamenii care mor!* Sunt oameni care au nevoie de prieteni pentru a-i urî si a-i vinde.* Exista o logica a inimii, foarte grea, care nu a fost scrisa.* Ca sa judeci omul, cauta sa vezi cum iubeste. Nu poti gresi.* Nu întrerupe niciodata vorba celui ce se bucurasi nu lasa sa se reverse niciodata durerea celui întristat.* Cel mai trist lucru în dragoste este ca uneori sufletul ti-l ia cine nu are nevoie de dânsul.* În viata inimii, sentimentele sunt ca soarele, amintirile ca o luna trista si rece, mângâierile gândului ca o lumina de lampa.* Nu poti apropia doua lucruri din lume care par departate celorlalti fara sa tâsneasca, din atingerea lor, albastra flacara a poeziei.*
Englishman: Fiecare dintre noi are nevoie de cineva care sa-l înteleaga, nu exista exceptii din acest punct de vedere. si eu am nevoie de prieteni buni. Dar, crede-ma, e imposibil sa existe o persoana care sa se gândeasca numai la problemele tale si sa uite de altceva. Vrei sau nu vrei, viata e un joc sau o lupta la care trebuie sa participam cu totii. “Sigur nu e lumea ta, asta în care traiesti, mi-a spus cineva cândva. Cred ca avea dreptate. Nu-mi place sa respect regulile lumii în care m-am nascut, m-am saturat de ea desi m-am adaptat repede. Observ ca ea nu ma accepta asa cum sunt si ma îndeparteaza de ea mereu, cu o trufie infinita, aratându-mi ca nu are nevoie de mine. Sigur ca mi-as dori o viata aventuroasa, plina de surprize…”
Dragos Bogdan: “În viata ai parte si de bune si de rele. Nu poti trai mereu în liniste dar nici pe muchie de cutit. Una fara alta nu se poate. Daca totul ar fi bine, ne-am obisnui asa, daca ar fi numai rau, am deveni nefericiti. Viata este o cursa continua si noi trebuie sa ne adaptam momentului.”
Emanuel: Iata ca un vechi corespondent a revenit dupa mult timp, nu stiu cât va mai ramâne cu noi. Draga Emanuel, referitor la scrisoarea ta, tin sa-ti spun ca atitudinea ta este gresita. Oricum, alegerea îti apartine. Mihaela…Marcovici îti ureaza mult succes în tot ce vei face!
- “Viata mea îmi place asa cum este. Se vorbeste adesea despre cei sapte ani de acasa. Eu vorbesc despre sapte ani de închisoare. aici, în umbra gratiilor si în umezeala peretilor, mi s-au deschis ochii si am învatat sa privesc altfel viata. Viata mea este într-o continua schimbare, am avut parte si de bune si de rele si toate acestea au dat un sens existentei mele. Nici nu vreau sa admit faptul ca noi toti am trait cândva în gradina Edenului, câta plictiseala!…armonia din rai ar fi fost precum rasaritul si apusul Soarelui, fara cer înnourat, fara ploaie torentiala sau fulgere. Cum s-ar numi noaptea daca nu ar exista ziua? Ce nume ar avea binele daca nu ar fi raul? Toate au un rost în lumea asta iar eu ma simt capabil de orice. Veti spune ca sunt nebun si ma veti întreba de ce. Pentru ca se poate si au facut-o si altii înaintea mea! Viata mea nu ar avea nici un rost daca ar lipsi din ea ceva ce a fost pâna acum. Daca nu ar fi legea, nu am fi nici noi, puscariasii. Daca nu ar fi Biblia, nu ar fi vorba nici de pacatosi! Dar daca nu ar fi iubirea, nu ar exista nimic. Recunosc, sunt un puscarias dar înainte de a ma condamna, analizati cauza! Natura umana este alcatuita din bine si rau. Nimeni nu poate face numai bine si nimeni u poate avea parte numai de rau, totul este schimbator, nimic nu este vesnic, nimic nu e la fel, chiar si gemenii au caractere diferite. Iubesc viata la nebunie, mi-ar place sa ma nasc de nenumarate ori pe pamânt, cu conditia sa fiu muritor; nemurirea m-ar plictisi. Cu toate ca am numele unui sfânt, Emanuel, am fapte anti-sociale si ma aflu undeva, la jumatatea drumului între cer si iad.”
Pufulet: Înca o corespondenta s-a reîntors în top, este vorba de Pufulet, ma bucur ca esti aici.
“Ploua din nou iar gândurile mele zboara aiurea, printre picaturi, la aventura asta pe care o numim viata. Ne poarta haotic, fara sa respecte busola vointei noastre, fara sa respecte harta constiintei pe care o purtam mereu cu noi. acum un an, marea se scalda în ochii meiv de pe stânca unde toate mi se pareau începuturi. De acum doi ani parca a trecut un secol, atunci ma aruncam în bratele necunoscutului. ar fi putut sa ma omoare, ca o lovitura de tunet, dar a preferat sa ma lase în voia iubirii… “
Yago: Bine ai venit. “Nu stiu ce as putea alege între o viata linistita si una aventuroasa. am trait în toate felurile pâna la vârsta pe care o am. Ma pot opri la un stil de viata care ma caracterizeaza: o casuta în munti, în care sa locuiesc în timpul saptamânii, iar în week-end sa plec în oras, în mijlocul lumii, sa iau discotecile la rând, dupa care sa ma întorc la linistea pe care mi-am ales-o…Cred ca asa mi-ar placea sa-mi fie viata…”
Îti spun si tie “La multi ani!” si astept sa-mi scrii despre tine.
Lacrima de cristal: “Viata este un sir de surprize placute si neplacute, cum ar fi: te îndragostesti, te simti pustiit, fara speranta, tragi lozul câstigator în pragul unui dezastru financiar sau te desparti de cineva drag, cunosti pe altcineva si asa mai departe. Prefer,deci, o viata traita la extrem. “